- Raffel: 1 miliard de euro investiți anual generează 10 miliarde de euro în PIB, cu o creștere de 3% a facturii, scrie ZF.
- România poate deveni un hub energetic în Europa, cu un cadru legislativ favorabil.
- Întârzierile guvernamentale în rambursările către companiile energetice afectează funcționarea pieței.
Autoritățile din România creează un cadru care stimulează investiții anuale suplimentare de 1 miliard de euro în rețelele de transport și distribuție a energiei, scrie ZF.
Volker Raffel, CEO E.ON România, subliniază, în cadrul ZF Power Summit 2025, că aceste investiții generează un impact economic total, direct și indirect, de 10 miliarde de euro anual. Pentru a susține aceste investiții, factura finală a consumatorilor crește cu aproximativ 3%.
Raffel atrage atenția asupra unui blocaj existent în investițiile din distribuția energiei electrice și a gazelor naturale și subliniază nevoia unui cadru de reglementare favorabil pentru a-l depăși.
Care este impactul asupra furnizorilor?
Investițiile suplimentare propuse au un impact semnificativ asupra furnizorilor locali.
Aproape 97% din suma investită ajunge la partenerii și furnizorii autohtoni și generează un impact indirect estimat la 5 miliarde de euro în PIB pentru fiecare an în care investițiile se efectuează.
Această redistribuire a fondurilor sprijină direct economia locală și stimulează creșterea afacerilor românești.
De ce este necesar un nou cadru de reglementare?
Raffel menționează că unul dintre motivele principale ale blocajului investițional constă în refuzul de a crește tariful de distribuție.
Totuși, el subliniază că discuțiile recente indică un progres spre stabilirea unui cadru de reglementare nou atât pentru gaz, cât și pentru energie electrică.
Cu un astfel de cadru, întregul sector energetic este pregătit să deblocheze investițiile și are sprijinul băncilor și studiile de fezabilitate deja realizate.
România are o oportunitate strategică în sectorul energetic
România dispune de un avantaj strategic major față de alte țări europene, cum ar fi Germania, unde centralele nucleare se opresc în plină criză energetică.
România beneficiază de centrale nucleare și hidrocentrale, iar implementarea capacităților energetice noi anunțate de Guvern transformă țara într-un pol de atracție pentru industria europeană.
Aceasta contribuie semnificativ la creșterea competitivității României în contextul regional.
Care sunt problemele legate de rambursările guvernamentale și schema de plafonare?
CEO-ul E.ON România atrage atenția asupra întârzierilor majore în rambursările guvernamentale către companiile energetice, în valoare de aproape 5 miliarde de lei pentru perioada 2023-2024 și alte 3-4 miliarde de lei estimate pentru primele două trimestre ale anului curent.
Aceste întârzieri pun presiune pe furnizori și afectează funcționarea pieței. În plus, prelungirea schemei de plafonare se acceptă doar în condițiile în care plățile se deblochează și piața revine la un sistem liber.
Care este contextul pieței energetice?
România experimentează doar șase luni de piață energetică liberalizată complet în ultimii 20 de ani, ceea ce limitează experiența țării în gestionarea unei piețe libere.
Cu toate acestea, Raffel subliniază că E.ON România nu își pierde încrederea în potențialul țării.
El punctează o problemă la nivel european: energia este mai scumpă în Europa comparativ cu alte piețe concurente, ceea ce necesită o abordare unitară și cooperare între statele europene pentru reducerea dependențelor externe.
România depășește Germania în digitalizarea distribuției de energie
România stă mai bine decât Germania în privința implementării contoarelor inteligente.
Aproximativ 40% dintre români beneficiază deja de contoare inteligente, în timp ce în Germania procentul este de doar 0,1%.
Această digitalizare avansată susține o mai bună gestionare a consumului energetic și contribuie la creșterea eficienței în sectorul energetic românesc.