- Protecția consumatorilor vulnerabili este esențială în procesul de liberalizare a pieței energiei, planificat pentru 1 aprilie 2025, pentru a evita impactul creșterii prețurilor.
- Radu Constantin, membru în directoratul Hidroelectrica, spune că aceasta nu este prima trecere la piața liberă. La final de 2018, OUG 118 reintroduce piața reglementată.
- Investiții de peste 800 milioane de euro sunt planificate pentru următorii ani, și consolidează tranziția către o piață energetică mai eficientă și rezilientă.
Liberalizarea pieţei de energie de la 1 aprilie 2025 este un proces care trebuie făcut inteligent, în condiţiile în care nu mai este timp pentru a fi făcut gradual, dar statul trebuie să protejeze consumatorii vulnerabili, declară Radu Constantin, membru directorat Hidroelectrica, în cadrul conferinţei ZF Energie.
El subliniază că Hidroelectrica are oferte bune şi pentru clienţii casnici, şi pentru cei de business şi că nu va exista o explozie a preţurilor în contracte.
„Trebuie să facem procesul de re-liberalizare inteligent, nu mai avem timp să o facem gradual, dar trebuie să ne uităm la consumatorul final. El trebuie protejat, dacă definim consumatorul vulnerabil. Avem gânduri mari pe piaţa de furnizare. Vom digitaliza toate interacţiunile cu clientul final. Avem 600.000 de clienţi casnici acum. Aşteptăm 1 aprilie 2025 şi pe partea de producţie, şi de furnizare. Şi sigur vom avea oferte bune atât pentru clienţii casnici, cât şi pentru cei de business. Nu va fi o explozie a preţurilor în contract. Noi avem o ofertă constantă din 2021. Clienţii nu au fost impactaţi de evoluţiile din PZU şi aşa va fi în continuare.”
Pentru reprezentantul Hidroelectrica, digitalizarea este o oportunitate de a atrage mai mulţi clienţi casnici.
Conform legislaţiei actuale, schema de plafonare a preţurilor la energie, introdusă în 2022, este eliminată pe 31 martie 2025. Plafoanele maxime care sunt acum în vigoare la electricitate sunt de 0,68 lei pe kWh pentru un consum mai mic de 100 kWh pe lună, 0,8 lei pentru un consum între 100 şi 250 kWh pe lună şi 1,3 lei pe kWh pentru consumatorii noncasnici şi cei casnici cu un consum ridicat (peste 300 kWh pe lună).
Radu Constantin amintește că aceasta nu este prima trecere la piaţa liberă, ci a treia. Primul an în care piaţa locală a energiei funcționează cu adevărat concurenţial a fost 2018, în urma unui proces început în 2005-2006. După un an, la final de 2018, Guvernul aprobă OUG 118, care reintroduce piaţa reglementată.
„Hidroelectrica a fost obligată atunci să livreze la un preţ foarte mic către marii furnizori. La 1 ian 2021 iar s-a liberalizat piaţa. Acum vom fi la a treia liberalizare a pieţei.”
Din 2019-2020, strategia Hidroelectrica include şi activităţi pe piaţa de furnizare, după ce anterior fusese doar producător de energie. În prezent, compania are o cotă de piaţă de 13% în zona de furnizare.
Pentru a susţine această strategie de dezvoltare, Hidroelectrica are un plan major de investiţii în următorii ani, care acoperă atât proiecte mari, cât şi contracte mai mici.
În cursul lui 2024, compania semnează contracte pentru investiţii de 255 milioane euro, pentru modernizarea şi retehnologizarea activelor companiei.
„Am semnat contractul pentru Hidrocentrala Vidraru, de 188 mil. euro, pentru retehnologizare în următorii 7 ani. A fost cel mai mare contract din 2024. Am avut alte trei contracte la Argeşti, Vadu şi Bremeti, de 300 mil. lei, prin integrarea UCMH. În anii următori avem proiecte mici cu o valoare totală de peste 800 mil. euro, în curs de rulare sau achiziţie în sistemul public. Avem 2 retehnologizări importante, la Râul Mare în Retezat, de 136 mil. euro, şi la Brădişor Vâlcea, de 106 mil. euro. Avem un program de investiţii ambiţios în următorii ani”, a precizat Radu Constantin.
În ceea ce priveşte piaţa în acest an, reprezentantul Hidroelectrica spune că lipsa de precipitaţii creează o situaţie complicată şi compania a „drămuit” fiecare gram de apă pentru a putea livra energie în situaţii potenţiale de dezechilibru.
„A fost un an marcat şi de discuţiile despre proiectele de energie regenerabilă şi vom vedea care vor fi puse în funcţiune în următorii ani. Avem peste 10.000 de MW în plan, dar vedem ce se va realiza. 2024 a adus o efervescenţă a proiectelor.”
În concluzie, Radu Constantin spune că, dacă tragem linie, România depășește această iarnă, indiferent de vreme, dar la final companiile trebuie să înveţe nişte lecţii pentru a se pregăti pentru anii următori. „Ca să nu mai fim în această vrie. Trebuie să investim mai bine pentru a fi independenţi energetic.”
El adaugă că România este într-un context geopolitic foarte important, dar dispune de specialişti de mare valoare, pe munca cărora se va baza în continuare sistemul energetic, alături cu angajaţii din Dispeceratul Energetic Naţional și de cei din companiile de producţie sau furnizori. „Deşi suntem concurenţi, trebuie să vedem imaginea de ansamblu. Vom depăşi această iarnă, sunt optimist, şi vom trage concluziile la primăvară pentru a vedea ce putem face mai bine anul următor, pentru a nu avea blocaje.”