- Sibiu, Cluj-Napoca și Târgoviște sunt în topul accesului la apă curentă.
- 90% din cartierele din București se confruntă cu dificultăți legate de încălzirea termică.
- Percepția asupra încălzirii termice s-a îmbunătățit în 15 orașe, dar a scăzut în alte 20.
Indexul T.R.A.I. (Termal, Retehnologizare, Apă, Infrastructură) oferă o imagine detaliată asupra accesului la apă curentă și încălzire termică în orașele și cartierele din România. Indexul combină date obiective cu feedback-ul a peste 100.000 de locuitori, ceea ce evidențiază atât progresele, cât și provocările cu care se confruntă cetățenii.
„În 2024, percepția asupra serviciului de încălzire termică a înregistrat o creștere în peste 15 orașe din România, în timp ce în alte peste 20 de orașe s-a observat o scădere a satisfacției locuitorilor la acest capitol. Orașele Călărași, Giurgiu și Sfântu Gheorghe se disting prin cele mai mari îmbunătățiri față de 2023, în contrast cu Alexandria, Reșița și Slatina, unde percepția asupra serviciului de încălzire termică a scăzut semnificativ, conform datelor din indexul T.R.A.I. În ceea ce privește furnizarea apei curente, orașele Botoșani, Alba Iulia și Arad au raportat creșteri ale gradului de satisfacție în comparație cu anul anterior. La polul opus, Târgu Jiu, Alexandria și Focșani se află printre orașele cu cele mai mari scăderi ale percepției privind accesul la apă curentă în 2024 față de 2023” spune Monica Dudău, Senior Marketing Manager Storia & OLX Imobiliare.
Care este starea generală a serviciilor de apă și încălzire
Sibiu este pe primul loc în ceea ce privește accesul la apă curentă, cu un scor de 97. Cluj-Napoca și Târgoviște sunt umrătoarele, cu scoruri de 96,9 și respectiv 96,2. Orașele au demonstrat capacitatea de a furniza apă constant locuitorilor lor. Alte orașe precum Brăila și Brașov au scoruri de peste 95, ceea ce indică un nivel ridicat de satisfacție.
Printre cartierele cu cel mai bun acces la apă curentă se numără Fabric din Timișoara, Mazepa 2 din Galați, Centrul Istoric din Brașov și Moara de Vânt din Iași, toate cu un scor de 100. Alte cartiere cu scoruri mari, de peste 99 puncte sunt Griviței din Brașov și Gara din Cluj-Napoca. În contrast, cartierele Stupini din Brașov și Episcopia Bihor din Oradea au cele mai mici scoruri, de 70,8 și, respectiv, 73,1, ceea ce indică situații persistente în aceste zone.
Care este situația după criteriul de încălzire termică?
În topul orașelor în care locuitorii sunt cei mai mulțumiți de sistemul de încălzire termică se află Cluj-Napoca, cu un scor de 87,2, urmat de Sibiu cu 84,8 și Oradea cu 82,9. Alte orașe precum Iași (82,1), Alba Iulia (79,6) și Brașov (79,5) completează lista celor mai bine cotate zone în această privință. La polul opus, cele mai mari dificultăți legate de încălzire sunt raportate în Călărași (56,4), Deva (56,5) și Drobeta Turnu Severin (58,7), urmate de Alexandria și Slatina, cu scoruri de 61, respectiv 62,6.
După criteriul „încălzire termică” și răspunsurile obținute la nivel de cartiere, cele mai bune rezultate sunt înregistrate în cartierul Universității din Oradea (94,7), Avantgarden din Brașov (93) și Ștrand din Sibiu (92,5). Cartierele Europa și Bună Ziua din Cluj-Napoca au scoruri peste 92. Bucureștiul se remarcă în mod negativ și este pe un loc fruntaș în topul zonelor care nu beneficiază de încălzire termică pe toată durata iernii, cu nouă din zece cartiere incluse în această listă.
În analiza despre accesul la apă curentă, București, Cluj-Napoca și Iași, primele trei orașe ca populație din România, înregistrează o scădere a scorului între 2023 și 2024. indicatorii măsoară gradul de satisfacție al locuitorilor, unde un scor apropiat de 100 reflectă o satisfacție ridicată și un serviciu constant. În București, scorul pentru apă curentă a scăzut de la 92 în 2023 la 86,3 în 2024, ceea ce reprezintă o diminuare de 5.7 puncte. În Cluj-Napoca, scorul scade de la 97,7 în 2023 la 95,4 în 2024, iar în Iași scade de la 96 la 93.4.