- Sebastian Burduja afirmă că energia eoliană reprezintă cea mai importantă resursă în mixul energetic al României
- Ministrul subliniază că România va crește producția eoliană și din baterii, cu finanțări atrase prin PNRR
- Burduja explică faptul că România a pierdut 7000MW de capacități între 2009-2022
“La această oră, din nou, energia eoliană este cea mai importantă resursă din mixul energetic de producţie, cu aproape 27% şi 2000MW”, scrie ministrul Energiei, Sebastian Burduja, sâmbătă seara, pe Facebook, conform ZF.
Cum explică Burduja importanța energiei eoliene?
Burduja spune că, în viziunea sa, una dintre atribuțiile unui ministru este să informeze publicul și să explice lucrurile „Energia e un domeniu tehnic, dar avem nevoie de ea în fiecare clipă. De aceea, voi continua să explic cu fiecare ocazie cum funcţionează lucrurile, având conştiinţa că există în ţara noastră o majoritate care iubeşte adevărul şi îşi doreşte o viaţă mai bună”
„La această oră, din nou, energia eoliană este cea mai importantă resursă din mixul energetic de producţie, cu aproape 27% şi 2000MW. Dar parcă ‘eolienele nu produc curent’? Aşa zicea senin în campanie ‘călăreţul fără cap’ cel care a concurat pentru cea mai înaltă funcţie în stat, cu finanţări ilegale şi un aparat de propagandă complex. Bine, e doar una dintre multele aberaţii”, completază el, referindu-se, cel mai probabil, la Călin Georgescu.
Cum influențează vântul și seceta producția de energie în România?
„Faptul că bate vântul ne aduce la o producţie totală de peste 7200MW, ceea ce nu e rău deloc, chiar dacă avem un consum relativ mare, mai ales pentru o zi de weekend, de peste 8000MW (diferenţa o acoperim din import). Remarcaţi că producţia hidro este mică: 1146MW. De ce? Pentru că am avut un 2024 foarte secetos şi nu avem debite suficiente în hidrocentralele de pe râuri. Avem un grad de umplere în lacurile de acumulare foarte bun pentru această perioadă: 57,4%”, scrie ministrul
Burduja amintește că ţara noastră are inclusiv energie din baterii – 10MW: „Relativ puţin, deocamdată, dar proiectele în lucru, mare parte cu finanţare asigurată de ministerul energiei din fonduri nerambursabile, ne vor duce la 1000MW până in 2027”, adaugă că producţia de energie eoliană va fi mai mare în următorii ani, „pentru ca am atras finanţări record din PNRR şi din Fondul pentru Modernizare pentru noi parcuri eoliene:
1. PNRR – 300MW (contracte semnate), iar 30MW deja au fost puşi în funcţiune în 2024, la Romcim, la Medgidia;
2. FM – producţie şi autoconsum – aproape 1000MW (apel închis, proiecte în evaluare);
3. Contracte pentru diferenţă: 1100MW (contracte semnate)”.
Poate România deveni exportator net de energie din 2026?
În final, Sebastian Burduja spune că aceste lucruri sunt importante pentru că: „- ţinem de rezerva de apă pentru următoarele două luni (am explicat mai sus); – probabil e mai ieftin decât să producem mai mult pe cărbune; – România a pierdut 7000MW capacităţi de producţie în bandă între 2009-2022, ceea ce ne aduce destul de des în situaţia de a apela la importuri, dar lucrul acesta se va schimba din 2026, când estimez ca vom avea încă cel puţin 1500-2000MW în bandă (Iernut, Mintia, Năvodari, Răstoliţa, câteva CET-uri noi etc.), deci vom fi net exportatori in majoritatea timpului