- Chisăliță, AEI: Motorina ieftină nu mai revine în România
- AEI: Pragul de 10 lei/litru devine noua bază, nu excepție
- AEI: Globalizarea energetică e distrusă, fluxurile sunt politice
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă spune că motorina ieftină nu mai revine — pragul de 10 lei/litru devine noua bază, nu excepție. Globalizarea energetică care aducea petrol ieftin pe cele mai eficiente rute a fost distrusă. Fluxurile nu mai sunt optimizate economic, ci filtrate politic.
Europa pierde capacitate de rafinare — închide rafinării, reduce investiții și devine dependentă de importuri de produse finite. Chiar dacă petrolul brut se stabilizează, motorina rămâne scumpă pentru că nu ai unde să o procesezi eficient. Accizele, suprataxele și mecanismele de carbon creează un prag sub care prețul nu poate coborî — statul nu permite.
Chisăliță avertizează: dacă tensiunile persistă, consecința nu e doar volatilitate, ci reașezare permanentă — Europa rămâne cu energie scumpă, Asia beneficiază de resurse ieftine, competitivitatea se redistribuie. Chiar și scenariile pozitive — pace rapidă sau recesiune care reduce cererea — nu aduc energie ieftină, ci doar „mai puțin scumpă”.
Mai există vreun scenariu realist în care motorina revine sub 8 lei?
Ce spune Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, pentru Aleph Business?
Chisăliță este direct: în 2026 este „foarte, foarte puțin probabil.” Singura cale ar fi o intervenție fiscală masivă — eliminarea TVA și a accizei ar aduce prețul sub 6 lei, dar ar genera probleme macroeconomice și microeconomice severe pentru România. Practic, tratamentul ar fi mai grav decât boala. Accizele și mecanismele de carbon construiesc un prag structural sub care prețul nu poate coborî — statul nu permite, indiferent de ce se întâmplă pe piața internațională a petrolului.
Mai poate industria europeană — și cea românească — să concureze cu fabrici din Asia care plătesc jumătate pe energie?
„De mult Europa a pierdut acest tren”, spune Chisăliță, și nu din cauza crizei recente, ci a unor greșeli structurale acumulate. Europa taxează masiv energia în toate formele — electricitate, gaze, motorină — și aplică mecanisme de carbon care amplifică decalajul față de țările producătoare sau față de Asia. Analogia sa este clară: taxa energetică la 100 de kilometri parcurși de o mașină este de până la 5 ori mai mare în Europa față de alte zone. Această presiune se propagă în tot lanțul de producție și servicii, făcând competitivitatea reală „net inferioară” la nivel european.
Ce lecții a tras Europa după criza energetică din 2022?
Niciuna, în opinia președintelui Asociației Energia Inteligentă. Au trecut șase ani de la invazia Rusiei în Ucraina, care a declanșat criza energetică — și răspunsul Europei și al României a fost să adauge mai multe taxe, mai multe accize și „taxe ascunse, taxe la taxe.” Criza din 2022 nu a găsit o Europă nepregătită din întâmplare, ci ca rezultat al unor politici care nu au fost în concordanță cu vremurile și care, avertizează Chisăliță, se mențin și astăzi. Dependența structurală de resurse externe — țiței, gaze naturale, produse energetice finite — combinată cu o fiscalitate excesivă, face ca orice nou șoc să lovească o Europă tot mai vulnerabilă.