- AEI: Prețul motorinei crește cu 30% de la începutul anului
- AEI: Cea mai eficientă măsură e cea țintită, nu TVA general
- AEI: TVA minus 1% ieftinește litrul cu doar 17 bani
Prețul motorinei depășește 10,5 lei pe litru, cu o creștere de 30% de la începutul anului. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, propune un model de decizie cu trei coordonate: unde, cât și când poate statul să reducă acciza sau TVA fără să pună în pericol pensiile, salariile și cheltuielile obligatorii.
Concluzia AEI: cea mai eficientă măsură nu e o tăiere generală de TVA, ci reduceri țintite pentru agricultură și transport. TVA minus 1% ieftinește litrul cu doar 17 bani și costă 3,5-4 miliarde pe an. Subvenția pentru agricultură costă 0,03-0,05% din PIB și scade direct prețul alimentelor.
România are deja instrumente: APIA rambursează 2,7 lei pe litru agricultorilor, transportatorii primesc 65 de bani acum și 85 din aprilie. Chisăliță propune trei praguri automate: peste 10,5 lei se accelerează rambursările, peste 11 lei se taie TVA cu 1% temporar, peste 12 lei se taie TVA cu 2% și acciza cu 20 de bani — totul pe 60-90 de zile.
TVA sau acciză — ce e mai eficient de tăiat și de ce?
Ce spune Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, pentru Aleph Business?
Chisăliță vede avantaje și dezavantaje la ambele variante. Intervenția asupra accizei este mai simplă și are mai puțin impact asupra bugetului de stat. Reducerea TVA este mai complexă și afectează bugetul mai tare, dar are un efect pe care președintele AEI îl consideră decisiv pentru întreaga economie: „TVA-ul se aplică imediat — indiferent unde cumpăr, când cumpăr, la ce minut cumpăr, reducerea se reflectă efectiv în preț.” Dar argumentul central merge mai departe: prin scăderea reală a prețului la carburanți, creșterea de prețuri la alte produse este mai mică, puterea de cumpărare nu se erodează, iar oamenii continuă să cumpere produse și servicii — deci plătesc în continuare TVA la buget. „Altfel, riscăm foarte mult ca ținta de TVA asumată prin buget să nu se atingă, ca urmare a scăderii puterii de cumpărare și a cantităților efectiv cumpărate”, avertizează Chisăliță.
APIA rambursează deja 2,7 lei pe litru agricultorilor. Banii alocați acoperă creșterea de preț sau fermierii rămân descoperiți?
Chisăliță consideră agricultura „de departe cel mai afectat sector” — nu neapărat ca impact economic, ci ca sensibilitate la timp. „În momentul în care ratăm sezonul, ratăm un an de zile”, explică președintele AEI. Spre deosebire de alte sectoare, care pot recupera în lunile următoare, agricultura depinde direct proporțional de sezonul în care se află. Sensibilitatea la prețul combustibilului este maximă. Și lanțul de consecințe este clar: costuri mari la agricultură înseamnă costuri mari la produse alimentare, coșul de bază se scumpește, consumul scade, iar TVA colectat la buget scade la rândul lui. „Tocmai de aceea, un leu dat agriculturii reprezintă mult, mult mai mult decât un leu dat tuturor șoferilor”, subliniază Chisăliță — atât din perspectivă economică, cât și din perspectiva aprovizionării constante cu alimente la prețuri accesibile.
Propuneți praguri automate de intervenție. Guvernul are un astfel de mecanism sau fiecare decizie este politică, luată sub presiune?
Chisăliță recunoaște că nu există claritate publică pe acest subiect. Întrebarea cheie este dacă actul normativ care urmează funcționează automat, peste anumite praguri, sau necesită o nouă decizie administrativă de fiecare dată. „Înclin să cred, după comportamentul din ultima lună, că se va merge pe a doua variantă”, spune președintele AEI. Iar această variantă presupune timp: de la apariția factorului declanșator, la decizia politică, la publicarea în Monitorul Oficial, la implementarea efectivă la pompă. Mecanismul propus de AEI „scurtcircuitează acest interval de timp și ajută foarte mult consumatorul” — praguri clare, răspuns automat, fără întârzieri birocratice.