- Burgum: Suspendă imediat permisele pentru proiecte eoliene offshore
- Apărarea SUA: Palele și turnurile afectează radarele
- Ministerul: 5 proiecte din Atlantic, intră în suspendare
Administrația Trump oprește, cu efect imediat, marile proiecte eoliene offshore aflate în construcție, prin suspendarea permiselor. Doug Burgum, ministrul american de interne, invocă riscuri pentru securitatea națională, după o evaluare a Ministerului Apărării. Măsura vizează cinci proiecte de pe coasta estică, iar dezvoltatorii avertizează asupra efectelor în economie și în sistemul energetic.
Ce înseamnă concret interferențele radar în cazul eolienelor offshore și ce riscuri reale poate crea pentru apărare și pentru aviația civilă? Ce spune Dian Popescu, expert în energie, pentru Aleph Business?
El spune că influențele eolienelor asupra radarelor militare „sunt reale, dar cu anumite condiții puse”. El explică faptul că „apar perturbații în funcționarea radarilor”, pentru că unda radar este reflectată de pale, iar „la vârful palei viteza este foarte mare”, ceea ce poate face ca sistemele să interpreteze mișcarea ca obiecte. În același timp, el afirmă că aceste efecte pot fi reduse prin reguli de amplasare și parametri tehnici, pentru că „punând anumite condiții în anumită poziție, anumită înălțime, se pot evita aceste lucruri”. Ca exemplu, el indică Dobrogea, unde spune că zona este „plină de parcuri eoliene”, iar autorizarea include avize de la Ministerul Apărării, tocmai pentru a gestiona riscurile.
De ce crezi că Administrația Trump justifică decizia prin securitate națională și radar, și ce stă, de fapt, în spatele acestei opriri?
Dian Popescu afirmă că tema radarului este „o poveste pe care cred că o evocă Donald Trump”, pentru că președintele are „o altă idee despre energie”, rezumată de el prin „Drill, drill, drill”. El mai spune că sunt și motive economice și industriale, iar concluzia lui este directă: „Părerea mea e că este o decizie economică corectă a lui Donald Trump”. În explicația lui, Popescu susține că echipamentele pentru regenerabile sunt, în mare parte, „din China”, iar acesta este un motiv pe care Trump „nu poate să spună”, așa că „găsește acest motiv” legat de apărare. În paralel, el leagă decizia de cererea mare de energie constantă pentru „data center-uri” și dezvoltarea accelerată a infrastructurii pentru inteligența artificială, unde spune că sunt critice stabilitatea și lipsa perturbațiilor.
Cum se vede impactul în economie și în prețul energiei, și unde pui limita între regenerabile și surse clasice în 2026?
Popescu spune că regenerabilele „sunt bune, dar numai în anumite momente, numai în anumite locuri, numai în anumite zone, nu peste tot”, pentru că sistemul plătește costuri de echilibrare, iar el afirmă explicit: „ne costă costul dezechilibrării”. El mai susține că aceste mecanisme cresc factura și prin schemele de sprijin, dând ca exemplu: „plătiți cu 31 de euro megawatt-ul/oră prin certificate verzi”, la care, în opinia lui, se pot adăuga „contracte pe diferență” pentru proiecte mari, ceea ce „nu face altceva decât să ridicăm prețul”. Pentru cererea de energie constantă, el spune că „energia constantă deocamdată nu se poate face decât pe resurse convenționale”, și enumeră „energia pe gaze, pe cărbune, nuclear”. În același registru, el critică și proiectele nucleare din România, pe care le numește „povești cu fluturi”, și afirmă că ele ar dura „cincisprezece-douăzeci de ani”.