- Costurile globale ale tranziției energetice ar putea scădea cu aproape 25% prin utilizarea instrumentelor de reducere a riscurilor pentru proiectele verzi.
- Riscurile macroeconomice și de piață sunt principalele cauze ale creșterii costurilor de capital în proiectele verzi, afectând eficiența financiară.
- Soluțiile propuse includ instrumente de informare, reglementare și financiare, care pot reduce costurile energiei regenerabile cu până la 35%.
Costurile globale ale tranziției energetice, estimate la 200 de trilioane de dolari până în 2050, s-ar putea reduce cu aproape 25% prin utilizarea instrumentelor de reducere a riscurilor. Acestea ar facilita noi metode inovatoare de finanțare și refinanțare a proiectelor verzi, conform studiului Deloitte „Financing the Green Energy Transition. Innovative financing for a just transition”, scrie ZF.
Investițiile prioritare pentru tranziție, cum ar fi parcurile solare și eoliene, stocarea energiei, tehnologiile de obținere a hidrogenului verde, electrificarea și captarea carbonului, sunt percepute ca având riscuri mai mari decât proiectele pe bază de combustibili fosili. Aceasta duce la creșterea costurilor de capital, afectând eficiența financiară și atractivitatea proiectelor verzi.
Care sunt categoriile principale de riscuri care influențează costurile de capital?
Studiul identifică patru categorii principale de riscuri care influențează costurile de capital. Cele mai mari sunt riscurile macro, legate de incertitudinea politică și reglementările deficiente. Urmează riscurile de piață, care includ apetența pieței și competitivitatea costurilor, având un impact de până la 20% în statele cu economii emergente. Riscurile tehnice și financiare, cum ar fi întârzierile în proiecte sau dificultățile de acces la capital, au o pondere mai mică.
Studiul subliniază că subestimarea beneficiilor climatice, de mediu și de sănătate publică contribuie la percepția exagerată a riscurilor și la creșterea costurilor de capital. Printre soluțiile propuse se numără utilizarea unor instrumente de informare și reglementare, care să ofere stabilitate și predictibilitate piețelor. Acestea includ standardizarea procesului de obținere a licențelor și sprijin fiscal, politici de susținere și contracte offtake. De asemenea, sunt recomandate instrumente financiare precum granturi, subsidii și garanții pentru a încuraja dezvoltatorii și investitorii.
Studiul sugerează că, deși aceste instrumente nu pot elimina complet riscurile percepute, ele pot reduce costurile energiei regenerabile cu până la 35%, prin colaborarea public-privat.