- Prețurile gazelor europene sunt aproape duble față de anul trecut
- Criza din Ormuz afectează 14% din oferta globală de petrol și gaze
- Piața globală consumă 500 mil. barili de petrol din rezerve
România produce gaze, dar nu scapă de scumpirile din Europa. Criza din Ormuz pune presiune pe piața energiei
România își acoperă o mare parte din consumul de gaze naturale din producția internă, însă prețurile europene continuă să influențeze costurile energiei. La finalul lunii august, prețurile de referință ale gazelor din Europa erau aproape duble față de aceeași perioadă a anului precedent. O analiză McKinsey arată că perturbările din Strâmtoarea Ormuz afectează oferta globală de energie, iar reducerea rezervelor amplifică vulnerabilitatea piețelor.
România produce gaze, dar depinde de prețurile europene
Producția internă acoperă o parte importantă din necesarul de gaze al României, însă nu elimină expunerea la fluctuațiile pieței europene.
La finalul lunii august, prețurile de referință ale gazelor europene erau aproape de două ori mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut.
„Producția internă nu ne izolează de volatilitatea prețurilor europene”, explică Cezara Lisman, Associate Partner McKinsey.
Pentru consumatori și companii, această dependență înseamnă că resursele locale nu garantează prețuri stabile, mai ales în perioadele de tensiune pe piețele internaționale.
Criza din Ormuz afectează 14% din oferta globală de energie
Strâmtoarea Ormuz reprezintă una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului și gazelor.
Potrivit McKinsey, criza din regiune a eliminat temporar din piață, în punctul de maximă intensitate, 14% din oferta globală combinată de petrol și gaze.
Amploarea perturbării depășește de peste două ori ponderea ofertei pierdute în timpul șocurilor petroliere din anii ’70.
Această reducere a disponibilității resurselor energetice pune presiune pe piețele internaționale și crește riscul unor noi scumpiri.
Piața globală consumă 500 de milioane de barili din rezerve
Rezervele de petrol contribuie la limitarea efectelor crizei energetice. La nivel global, aproximativ 500 de milioane de barili sunt retrași din stocuri pentru a compensa deficitul de ofertă, potrivit datelor prezentate în analiza McKinsey.
Utilizarea rezervelor atenuează temporar dezechilibrul dintre cerere și ofertă, dar reduce capacitatea pieței de a răspunde unor noi perturbări.
Pe măsură ce stocurile se diminuează, stabilitatea prețurilor depinde tot mai mult de refacerea fluxurilor de aprovizionare.
Europa înregistrează cele mai mici stocuri de combustibil pentru avioane din ultimii cinci ani
Presiunea asupra rezervelor se resimte și în Europa. În luna iulie, stocurile de combustibil pentru avioane ating cel mai redus nivel din ultimii cinci ani.
Scăderea rezervelor limitează capacitatea pieței de a absorbi eventuale întreruperi ale aprovizionării și crește vulnerabilitatea sectorului aviatic la fluctuațiile prețurilor energiei.
Pentru companiile aeriene, un cost mai mare al combustibilului poate pune presiune pe cheltuielile operaționale și, ulterior, pe prețurile biletelor.
Volatilitatea energiei pune presiune pe costurile companiilor
Criza energetică arată că producția locală nu oferă protecție completă împotriva șocurilor internaționale.
Pentru România, riscurile vin atât din evoluția prețurilor gazelor europene, cât și din dezechilibrele globale ale pieței petrolului.
Dacă ai o afacere cu un consum ridicat de energie, evoluția cotațiilor internaționale îți poate influența costurile de producție și marjele de profit, chiar dacă o parte importantă din gazele consumate în România provin din producția internă.