- Guvernul propune OUG pentru Directiva UE 2024/1711
- România întârzie transpunerea și riscă sancțiuni UE
- Directiva UE intră în vigoare din vara lui 2024
Guvernul propune recent, în dezbatere publică, o nouă Ordonanță de Urgență pentru transpunerea unei directive europene, în contextul unei proceduri de INFRINGEMENT declanșate de Comisia Europeană. Prevederile strârnesc reacții dure din partea APCE, care susține că este o aplicare “defectuoasă și contrară spiritului legislației europene”.
Procedura de INFRINGEMENT este mecanismul prin care Comisia Europeană obligă un stat membru să respecte legislația UE.
Ordonanța de Urgență introduce reguli mai strice cu privire la contractele de furnizare, în special cele cu preț fix și cele cu prețuri dinamice.
Directiva urmărește stabilizarea pieței energiei, protecția consumatorilor și extinderea rolului prosumatorilor și comunităților de energie, într-un context în care România are peste 200.000 de prosumatori și o capacitate instalată din surse regenerabile în creștere.
Ce reproșuri principale aveți față de proiectul de OUG și unde vedeți abaterea de la Directiva UE 1711/2024?
El descrie proiectul ca o transpunere „trunchiată” și „cu elemente în plus”, deși directiva este deja tradusă și ar putea fi implementată „copy-paste”. Dan Pîrșan numește trei probleme majore: prima este „distrugerea deliberată” a comunităților de energie și degradarea statutului prosumatorilor, prin transformarea lor în „clienți activi” dacă intră într-o comunitate sau dacă vor să partajeze energia. Dan Pîrșan argumentează că măsura adaugă costuri și obligații (dezechilibre, TVA, înregistrare fiscală, facturare), ceea ce ar pune comunitățile într-un „handicap structural”, inclusiv pentru că, în faza inițială, producția pornește în practică de la fotovoltaicele de pe acoperișurile oamenilor.
Cum se schimbă, concret, accesul la rețea și ce riscuri vedeți în mecanismul propus pentru racordare?
Dan Pîrșan critică ceea ce numește „raționalizarea accesului la energie” în locul investițiilor în rețele. El dă exemplul unei situații în care operatorul de distribuție nu poate oferi o putere instalată mai mare și oferă temporar o putere mai mică, iar proiectul ar lăsa, în opinia lui, prea multă discreție operatorului fără obligații clare de revenire la normalitate. Dan Pîrșan subliniază că directiva tratează astfel de limitări ca fiind temporare și legate de investiții și termene, în timp ce proiectul ar putea transforma soluțiile provizorii în unele de durată.
Ce înseamnă pentru consumatorii vulnerabili schimbarea propusă și de ce o numiți „solidaritate forțată”?
Dan Pîrșan spune că proiectul reintroduce „pomeni electorale” sub forma unei obligații legale pentru autoritățile locale, prin care primăriile sau UAT-urile ar urma să plătească facturile restante la energie ale consumatorilor vulnerabili sau aflați în sărăcie energetică. El afirmă că Directiva UE 1711/2024 vorbește despre măsuri „structurale” și „de prevenție”, nu despre transferul direct al obligației de plată către bugetele locale. Dan Pîrșan numește asta „solidaritate forțată”, pe motiv că banii ar veni din taxele locale, inclusiv de la cei care își plătesc la timp facturile și impozitele, și anunță că APCE ia în calcul contestarea în instanță dacă proiectul rămâne în forma actuală.