• Gazul european ajunge la peste 72 euro/MWh, iar apropierea prețului intern de nivelurile pieței după 31 martie 2027 poate pune presiune puternică pe facturile populației.
• Claudiu Cazacu estimează că un mix între gazul produs intern și măsurile administrative poate limita creșterea facturilor la un nivel de două cifre procentuale, în funcție de piață și de situația bugetară.
• Neptun Deep poate aduce aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze anual la producția de platou și poate amortiza tranziția către prețuri mai apropiate de piață, chiar dacă cererea internă continuă să crească.

Gazul scump pune presiune pe facturile din 2027

Gazul scump pune presiune pe facturile din 2027. Actuala schemă pentru consumatorii casnici ajunge la termen la 31 martie 2027, iar diferența dintre prețul intern și nivelurile de pe piața europeană devine una dintre principalele variabile pentru costul încălzirii. Contractul TTF cu livrare în noiembrie ajunge la 72,5 euro/MWh, cu 162,9% peste nivelul de la începutul anului.

În intervenția lui Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România, reperul folosit pentru prețul final plătit de consumatorul casnic este de aproximativ 0,31 lei/kWh. Presiunea poate crește după martie 2027 dacă prețul intern se apropie de cel european, dar producția suplimentară din Neptun Deep poate amortiza o parte din șoc.

Gazul european ridică riscul pentru facturi

Piața europeană pornește de la niveluri ridicate. Contractul pentru noiembrie ajunge la 72,5 euro/MWh pe TTF, iar la Viena urcă la 73,4 euro/MWh. Prețul pentru ziua următoare închide septembrie la 74,15 euro/MWh, potrivit datelor prezentate în material.

Cazacu spune că, dacă aceste niveluri se mențin și prețul intern se apropie de piața europeană după expirarea schemei actuale, diferența pentru gospodării devine considerabilă.

„Dacă prețul se menține în zona aceasta, diferența ar fi extrem de significativă.”

Prețul final pentru consumator este influențat atât de costul gazului, cât și de transport, distribuție și taxe. În material, reperul intern al producătorului este indicat la 110 lei/MWh, mult sub nivelurile europene prezentate pentru contractele de piață.

Măsurile administrative limitează șocul

Cazacu nu se așteaptă ca prețul european să fie transferat integral și imediat în factura populației. El anticipează un mix între evoluția pieței, utilizarea gazului intern și măsuri administrative care pot păstra un preț preferențial pentru consumatorii casnici.

„Probabil, însă, că acest preț va fi considerabil mai mare decât cel de 110 lei pe megavat oră din momentul de față.”

În scenariul său, o eliminare completă a mecanismelor de protecție ar produce o creștere mult mai puternică. În schimb, prin combinarea gazului intern cu intervențiile administrative, șocul poate fi limitat.

Cazacu estimează că, într-un asemenea scenariu, creșterea pentru consumator poate rămâne la un nivel de două cifre procentuale, în funcție și de evoluția pieței și de situația bugetară.

Neptun Deep aduce gaz suplimentar în sistem

Primele gaze din Neptun Deep sunt așteptate în prima jumătate a lui 2027, iar producția la platou este estimată în material la aproximativ 8 miliarde de metri cubi anual. Pentru comparație, România consumă 6,4 miliarde de metri cubi în sezonul noiembrie 2025 – martie 2026, iar pentru sezonul următor este indicată o creștere a consumului cu aproximativ 0,8 miliarde de metri cubi.

Cazacu consideră acest volum important nu doar pentru populație, ci și pentru industria care poate reveni sau se poate extinde odată cu apariția unei surse interne suplimentare.

„El poate să acopere ceea ce consuma populația, dar atunci consumator industrial.”

Gazul suplimentar poate fi folosit pentru a reduce dependența de achizițiile de pe piețele europene, iar impactul unei tranziții către prețuri mai apropiate de piață poate fi astfel amortizat.

Consumul intern crește odată cu noile proiecte

Creșterea producției nu înseamnă automat că tot gazul nou intră în consumul gospodăriilor. Cazacu indică noi proiecte în producția de energie electrică, industria îngrășămintelor și extinderea rețelelor, care pot ridica cererea internă.

El consideră rezonabilă o creștere a consumului cu 0,8-1 miliard de metri cubi și nu exclude un avans mai mare.

În acest context, Neptun Deep devine important prin faptul că adaugă ofertă într-o perioadă în care cererea poate crește simultan.

Cazacu avertizează însă asupra diferenței dintre prețul actual protejat și un scenariu de piață:

„Factura s-ar putea mai mult decât dubla.”

Afirmația se referă la ipoteza unei treceri la nivelurile actuale de piață, fără mecanisme suficiente de tranziție, nu la o prognoză că factura se dublează automat în 2027.

Bugetul limitează sprijinul pentru populație

Capacitatea statului de a interveni depinde și de situația finanțelor publice. Cazacu spune că orice redirecționare de resurse pentru susținerea consumatorilor trebuie privită în contextul veniturilor bugetare, al taxelor, al participațiilor statului în companii și al costului datoriei publice.

„Marja este prezentă și va fi utilizabilă”, spune Cazacu, dar adaugă că spațiul disponibil depinde de evoluția economiei și a finanțelor publice.

Sprijinul pentru consumatori poate fi astfel limitat de presiunea asupra bugetului, iar formula aplicată după martie 2027 depinde de echilibrul dintre prețul pieței, gazul produs intern și resursele pe care statul le poate aloca.

Piața pregătește tranziția după martie 2027

Miza pentru 2027 nu este doar nivelul gazului european, ci ritmul în care România poate introduce producția din Neptun Deep și modul în care este construită tranziția de la actuala schemă către un preț mai apropiat de piață.

Gazul din Marea Neagră poate reduce o parte din presiune, dar cererea internă este și ea în creștere. În același timp, orice mecanism de protecție pentru gospodării trebuie finanțat într-un context bugetar deja tensionat.

Rezultatul depinde astfel de trei elemente: prețul european al gazului, volumul de producție internă disponibil și forma măsurilor aplicate după 31 martie 2027.