- Un consumator casnic cu sub 100 kWh lunar plătește 0,68 lei/kWh.
- Doar 20% din factura actuală reprezintă energia pură.
- Restul de 80% este format din taxe și tarife.
- Ponderea energiei pure va crește de la 20% la circa 50%.
- În aproximativ o lună, energia pură va fi cumpărată la prețul pieței.
- 50% dintre consumatorii casnici consumă sub 100 kWh pe lună.
O lună până la liberalizare. Cât înseamnă de fapt acum energia într-o factură plafonată şi cât va fi de la 1 iulie, când dispar plafoanele? Pentru cei mai mulţi dintre consumatorii casnici, facturile se vor dubla.
În acest moment, din factura pe care o plăteşte un consumator casnic la energie, care nu are nevoie de mai mult de 100 kWh pe lună, doar 20% din preţul final este reprezentat de energia pură. Restul sunt taxe, tarife de transport şi distribuţie sau contribuţii reglementate.
Într-o lună, pentru jumătate dintre români, factura se va dubla sau chiar mai mult. Motivul: energia pură va fi cumpărată la preţul pieţei şi va ajunge să cântărească circa 50% din suma finală.
Pentru un client obişnuit, cu un consum redus, factura este deja complicată. Include costuri pentru reţea, susţinerea energiei verzi, cogenerare, acciză şi TVA. Acum, vine şi presiunea unui preţ din ce în ce mai mare pentru energia efectiv consumată.
Ce spune Alexandru Ciocan, senior researcher, Energy Policy Group?
„Trebuie să luăm în considerare că furnizorul achiziționează energia de pe piață, deci, practic, o achiziționează la prețul pieței. Ceea ce ne vinde furnizorul nouă este la un preț plafonat, dar această plafonare este compensată de ANRE prin intermediul Ministerului Energiei de la bugetul de stat.
În ceea ce privește tarifele de rețea, în contextul în care dorim cât mai multă electrificare și mergem pe acest drum de tranziție energetică, vom avea nevoie de a investi masiv în infrastructura energetică, în părți componente de digitalizare, acele sârme pe care le numim preponderent în sectorul energetic.
Dacă ne uităm la deciziile care se iau la nivel de Bruxelles, vedem că avem acel affordable energy plan care, cumva, vizează componenta de taxare sau o reducere a componentei de taxare pe termen scurt.
Considerăm că investițiile sunt, pe de altă parte, ceea ce pot contribui la o reducere a prețului la energie. Contextul politic și financiar în care se află România, în momentul de față, ne face să credem că nu vom putea avea o reducere a taxării la energie în perioada imediat următoare.
Abordările pot fi diferite și ne uităm la ceea ce promovează, în momentul de față, autoritățile care vizează implementarea unui voucher energetic țintit către consumatorii vulnerabili. Recomandările noastre au fost de a ne adresa, într-adevăr, către consumatorii vulnerabili, să-i identificăm. Știm că este nevoie la nivelul Ministerului Familiei de o analiză elaborată în acest sens, să ne adresăm explicit către consumatorii vulnerabili pentru că o măsură care îi ajută pe toți, de fapt, nu ajută pe nimeni.
Nu susținem acea idee de a ajuta, cumva, undeva la peste 6 milioane de consumatori. Aș reveni puțin componenta de certificate verzi și la schema de cogenerare. Acestea au avut rolul lor atunci când au fost implementate în perioada 2010-2017.
Dacă ne uităm la energie regenerabilă susținută prin scheme de certificate verzi, știm că această schemă expiră treptat și urmează să expire definitiv în 2032 odată ce se împlinesc 15 ani de la instalarea ultimului megawatt susținut prin această schemă.
Componenta de cogenerare este, de asemenea, inclusă în facturile noastre și are rolul de a susține investițiile în acest segment. Știm că la nivel de Comisie Europeană s-a venit o nouă directivă care încadrează și definește ce înseamnă cogenerare de înaltă eficiență și că, într-adevăr, vom avea nevoie în perioada următoare de o analiză mai aprofundată, să vedem în ce măsură sau care vor fi centralele sau producătorii care se vor încadra, în continuare, în această schemă pentru a putea fi subvenționați și, implicit, să transpunem aceste costuri în facturile consumatorilor casnici.
În principiu, ceea ce ne lipsește nouă este predictibilitatea. Atunci când s-a propus această schemă, s-a definit că ea va fi disponibilă pe o perioadă de 15 ani. În momentul de față să redesenează, vedem că avem schema contractelor pentru diferență, se propune o nouă schemă, schema de a susține investițiile în producția de energie regenerabilă prin PBA-uri, avem, în momentul de față, alte mecanisme care pot sprijini investițiile în energia regenerabilă, dar, pentru a oferi predictibilitate trebuie să ducem acele scheme pe care le-am oferit în trecut să le ducem la bun sfârșit”, spune el.