Din punct de vedere macroeconomic, 2022 a fost jucat în linii mari încă de când Institutul Naţional de Statistică (INS) a publicat datele despre creşterea economică surpriză din T1/2022.
Cu peste 5% creştere economică an/an, chiar dacă trimestrele următoare economia va stagna faţă de T1/2022, în termeni anuali tot rămânea pe plus. Economiştii au rămas încă prudenţi, pentru că în ultimii trei ani surprizele din economie s-au succedat. Acum însă, când la jumătatea anului economia României înregistrează un plus de aproape 6%, toate prognozele s-au dus în sus, majoritatea între 4,5-6%. Semnul de întrebare pentru 2023 rămâne însă. Va intra sau nu economia în recesiune tehnică?
În aparenţă paradoxal, economiştii vorbesc acum de o creştere economică de 5-6% în 2022, dar o posibilă recesiune tehnică în primul trimestru din 2023, adică să fie al doilea trimestru de scădere economică consecutivă.
Este şi cazul agenţiei americane de rating Fitch, care, recent, a publicat raportul de toamnă pentru România. Potrivit economiştilor agenţiei, economia României va creşte cu 6,2% în 2022, una dintre cele mai optimiste prognoze, iar în 2023 va frâna la un plus de 1,6%, cu o posibilă recesiune tehnică în primul trimestru al anului (adică scădere în T4/2022 şi în T1/2023).
„Ne aşteptăm ca inflaţia ridicată, creşterea ratelor dobânzilor şi un mediu extern mai slab să conducă la o încetinire rapidă a creşterii PIB în trimestrele următoare, economia fiind probabil să intre într-o recesiune tehnică în T1/2023. Estimăm o creştere de numai 1,6% în 2023, revenind la 3,7% în 2024, pe măsură ce investiţiile publice legate de fondurile UE sunt accelerate”, scriu reprezentanţii agenţiei de rating.
Creşterea economică din 2022, peste aşteptări, va veni în special din creşterea economică din prima jumătate a anului, explică Adria Codirlaşu, analist financiar şi vicepreşedintele CFA România.
„Însă deja se văd semne de încetinire. Mă refer la comerţul cu autovehicule, care a fost mai slab în T3, la tranzacţiile imobiliare. Consumul creşte, dar la rate mai mici. Se vede o încetinire în T3, care ar putea să se accentueze în T4/2022. De aici practic o să fie o scădere trimestrială”, explică Codirlaşu.
Astfel, chiar dacă statistic vorbind 2022 va fi un an economic bun, întrebarea este ce se întâmplă în 2023. Cele mai mari riscuri sunt externe, dar, aşa cum remarcă şi Fitch, deficitele gemene – bugetar şi de cont curent – rămân vulnerabilităţi importante ale economiei României. În raportul din această toamnă, Fitch a menţinut ratingul datoriei suverane a României la nivelul de recomandat investiţiilor, dar a menţinut şi perspectiva negativă.
„Perspectiva negativă reflectă riscurile prezentate de războiul din Ucraina şi criza energetică europeană la adresa performanţei economice, fiscale şi poziţiei economice externe a României. Aceşti factori sunt agravaţi de perspectivele de creştere a zonei euro mult mai slabe şi de condiţiile de finanţare externă mai dificile decât la momentul ultimei noastre analize, din aprilie. Aceste riscuri sunt agravate de politicile care stau la baza dezechilibrelor macroeconomice persistente”, mai scriu cei de la Fitch.
Creşterea economică de 6,2% pe care o prognozează Fitch este una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, dar riscurile legate de criza energetic, inflaţie, războiul din Ucraina, precum şi încetinirea economică din SUA (cea mai mare economie a lumii) şi zona euro (principalul partener comercial al României, vor aduce creşterea economică la mai puţin de 2% în 2023, dacă nu vor mai veni şi alte şocuri.