- ING: E puțin probabil ca EUR/RON să se îndepărteze de nivelul de 5,10
- BNR menține azi dobânzile în ultima ședință de politică monetară din 2025
- Cea mai mare creștere o are energia electrică, +72,3% an/an
În cea mai recentă analiză, ING vede că pe termen scurt, inflația din România ar trebui să rămână ridicată și va fi de peste 9% până la jumătatea lui 2026. Efectele de bază vor deveni decisiv favorabile abia din iulie 2026, când impactul majorărilor de impozite de la jumătatea anului 2025 va dispărea din comparațiile anuale. Aceste efecte de bază puternice ar trebui să accelereze dezinflația și să ducă rata inflației către 4% – 4,5% până la sfârșitul verii 2026. Scenariul de referință al ING rămâne 9,6% la sfârșitul acestui an și 4,5% la sfârșitul anului 2026. Pentru antreprenori, contextul actual reprezintă o provocare, dar și o oportunitate strategică. Creșterea costurilor impune o reevaluare a modelelor de business. Apare nevoia de orientare spre eficiență energetică, automatizare și optimizarea lanțurilor de aprovizionare. Segmentul serviciilor, afectat de inflația ridicată, poate deveni un teren fertil pentru soluții inovatoare care să reducă costurile operaționale și să crească valoarea adăugată. Dependința excesivă de a avea sprijinul statului poate fi periculoasă. Mai ales când mecanismele fiscale se pot schimba rapid. În schimb, companiile care înțeleg să-și optimizeze costurile, să inoveze și să identifice segmente de piață încă neexploatate vor reuși să transforme volatilitatea economică într-un avantaj competitiv.
Care sunt sectoarele economice cele mai reziliente și cele mai vulnerabile în 2026? Ce spune Valentin Tătaru, economist-șef al ING Bank, pentru Aleph Business?
Pe „plus”, Tătaru vede construcțiile și infrastructura, sprijinite de proiecte mari și absorbția fondurilor europene: „m-aș uita spre construcții și infrastructură… e un sprijin clar aici dat de absorbția fondurilor europene”. Adaugă IT/digitalizarea, unde cererea rămâne ridicată mai ales în sectorul public, și „zona de energie și tranziție verde”, susținută de REPowerEU și PNRR: „aș mai adăuga, pe plus, zona de energie și tranziție verde”.
La „vulnerabile”, enumeră „industria manufacturieră clasică, în special zona de automotive și textile”, pe „un trend multianual contracționist”, „imobiliarul rezidențial”, care „va trece printr-o perioadă de liniștire”, și Horeca, „sensibilă la scăderea veniturilor reale” și la șocuri fiscale sau geopolitice, spune invitatul.