- Inflația și costurile energetice ridicate afectează negativ prognoza economică a României, cu o estimare actualizată a inflației de aproape 8% pentru finalul anului.
- Plafonarea prețurilor alimentelor rămâne o necunoscută, iar incertitudinea legată de acest aspect ar putea duce la riscuri suplimentare pentru economie.
- Stagnarea economică este prognozată pentru 2023, cu o creștere ajustată la doar 0,3%, iar o recesiune tehnică devine din ce în ce mai posibilă.
În contextul economic actual, prognozele de creștere pentru România sunt revizuite în mod pesimist, în principal din cauza inflației și a costurilor energetice ridicate, spune Valentin Tătaru, economistul-șef, ING Bank România pentru ZF Live.
Estimările privind inflația, care inițial se preconizau la 6% pentru finalul anului, au fost ajustate la aproape 8%, iar riscurile ca aceasta să depășească pragul de 8% rămân semnificative.
Ce spune Valentin Tătaru, economistul-șef, ING Bank România?
”Da, sigur, în special în zona inflației, mai puțin în zona creșterii, unde oricum noi eram prea optimiști, dar pe inflație e un impact semnificativ, trebuie să spunem de la început. Mai concret, pe inflație aveam finalul de an la 6%, acum este aproape 8%, 7,9%. Cu vârf al inflației în septembrie-octombrie, este peste 8%. Momentul de față un 8,2%, dar pare că riscurile sunt totuși să fie un pic mai mare de atât. Nu am un scenariu în care intrăm în zona de două cifre.
O variantă negativă, păi odată avem prețul la energie, pentru care am o estimare de 30% creștere. Am auzit cei drept și cifre mai mari, dar pe medie probabil că nu va fi foarte diferit de nivelul acesta. Iar apoi cei drept o necunoscută legată de anularea sau expirarea acelor plafonări ale adaosurilor pentru anumite alimente. Ar trebui să se întâmple în septembrie, dacă nu mă înșel. Acolo, într-adevăr, e un pic neclar care va fi impactul. Însă aș zice că riscurile față de acestă zonă la 8% sunt de maxim un punct procentual în sus.
Teoretic, teoretic așa e. Practic aș zice că e un calcul un pic prea contabil, adică umflăm PIB-ul prin orice mijloce și automat avem și venituri mai mari. Evident că nu e așa. Până la urmă, ce contează e gradul de colectare, în ce măsură măsurile acestea vor fi aplicate și se vor vedea în venituri la buget, doar că umflăm PIB-ul prin inflație nu e o soluție. PIB-ul, să zicem, poate avem un an agricole excepțional și agricultura va contribui în mod excepțional la PIB și avem o creștere peste așteptări. Se va reflecta asta neapărat în venituri bugetare, proporțional mai mari?
Sigur că nu. Vor fi niște venituri ceva mai mari din zona agriculturii, dar nu vor fi proporțional mai mari cu o creștere, să zicem, de 1% a PIB-ului real. Deci, n-aș zice că inflația ajută prea mult de data asta, așa cum a ajutat, de exemplu, în 2022-2023 chiar, când, deși aveam inflație, aveam și eu o economie pe revenire, aveam o cerere de consum în creștere puternică. Acum, situația e fix invers. Consumul probabil că va încetini sau poate chiar pentru o scurtă perioadă posibil să avem și ceva contracții. Deci, calculul nu mai arată la fel din punctul meu de vedere.
Am revizuit-o de la 0,8% la 0,3%. 0,3% înseamnă, practic, că economia nu crește nici un trimestru al acestui an. Practic, față de trimestrul precedent, creșterea ar fi 0. Doar dintr-un efect statistic, pe tot anul ne dă 0,3% creștere anuală. Estimez sau prezum că economia va stagna, practic, anul acesta, ceea ce ne va da o creștere de 0,3%. De aici, sigur că până la a intra într-o recesiune tehnică, nu mai e deloc mult. Adică un minus 0,1% față de 0,0% creștere trimestrială se poate întâmpla destul de ușor. Însă, cred că imaginea generală este a unei economii în stagnare pentru câteva trimestre de acum”, spune el.