- România poate reveni spre o creștere economică de 4%, dar pentru asta trebuie să transforme investițiile în productivitate mai mare, nu doar să continue construcția de infrastructură.
- Investițiile private, participarea mai ridicată la piața muncii și adopția mai rapidă a tehnologiei devin cele trei motoare care pot ridica potențialul de creștere al economiei.
- Dependența de finanțarea externă rămâne o vulnerabilitate, pentru că o încetinire a intrărilor de capital poate pune presiune pe dobânzi, curs și activitatea economică.
Dacă ai un business sau investești în România, infrastructura nouă îți poate reduce costurile și îți poate deschide piețe, dar nu garantează singură o economie care crește din nou cu 4% pe an. Creșterea potențială a PIB a coborât spre aproximativ 2%, iar analiza ING estimează că poate reveni la 2,4-2,7% în perioada 2027-2029, pe măsură ce proiectele de infrastructură produc efecte în economie.
România recuperează puternic față de media europeană în ultimele două decenii: PIB-ul pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare urcă de la circa 44% din media UE în 2007 la 78% în 2025. Problema este că productivitatea muncii încetinește de la ritmuri de 4-5% pe an la aproximativ 2% în perioada 2020-2025.
România consumă câștigurile ușoare ale convergenței
Valentin Tătaru, economist șef, ING Bank spune că România nu își încheie procesul de convergență, dar o mare parte dintre motoarele care au susținut creșterea rapidă sunt deja folosite. Integrarea europeană, investițiile străine și transferul de tehnologie aduc câștiguri importante, însă următoarea etapă cere mai mult decât infrastructură.
„Nu mai este suficient să turnăm betoane”, spune Tătaru.
Autostrăzile și celelalte proiecte publice rămân importante, dar valoarea lor economică depinde de investițiile private care apar în jurul lor și de productivitatea suplimentară pe care o generează.
Investițiile private valorifică infrastructura nouă
România are proiecte ample în drumuri, căi ferate, energie și infrastructură digitală. Aceste investiții pot reduce costurile de transport, pot extinde piețele de muncă și pot îmbunătăți accesul companiilor la energie și servicii.
Infrastructura este construită în mare parte cu sprijin public și european, dar următoarea etapă trebuie susținută mai mult de capitalul privat. Investițiile publice trebuie urmate de fabrici, servicii, exporturi și activități cu valoare adăugată care folosesc noile conexiuni.
„Mesajul este relativ simplu, nu ne lipsește capitalul, dar ne lipsește productivitatea, ce facem cu capitalul acesta.”
Piața muncii limitează ritmul de creștere
Pentru ca economia să accelereze, Tătaru indică trei direcții: participarea mai ridicată la piața muncii, investițiile private care urmează infrastructura publică și adoptarea mai rapidă a tehnologiei și digitalizării.
România are, potrivit acestuia, una dintre cele mai scăzute rate de participare la piața muncii din Europa. În paralel, companiile românești rămân în partea de jos a clasamentelor europene la adopția AI și a tehnologiei.
Productivitatea este astfel influențată atât de numărul oamenilor activi în economie, cât și de cantitatea de valoare produsă de fiecare angajat.
Productivitatea susține o creștere de 4%
Tătaru consideră că o creștere economică de 4% rămâne posibilă, însă nu poate fi susținută pe termen lung doar prin capital și investiții publice.
„Cred că România poate avea creștere de 4%, dar pentru a susține un 4% pe termen lung, trebuie să producem mai multă valoare cu aceiași muncă și cu aceleași resurse.”
Pentru tine, dacă administrezi o companie, asta înseamnă că următorul salt economic depinde mai mult de tehnologie, eficiență și competențe decât de simpla creștere a volumului de investiții.
Creșterea economică este susținută durabil atunci când infrastructura este transformată în productivitate, exporturi și valoare adăugată.
Finanțarea externă rămâne o vulnerabilitate
România are și o vulnerabilitate importantă în modul în care își finanțează economia.
„România nu e doar expusă, dar e în mare măsură dependentă de finanțarea externă”, spune economistul.
O eventuală încetinire a intrărilor de capital poate pune presiune pe dobânzi, curs și activitatea economică. Tătaru spune că o parte din această încetinire începe deja să fie observată, deși nu este încă clar dacă fenomenul este permanent sau ține de factori sezonieri și de contextul piețelor.
Dependența de capital extern trebuie redusă treptat, pentru ca economia să fie mai puțin vulnerabilă exact în momentele în care finanțarea internațională devine mai greu de atras.
Tehnologia ridică potențialul economiei
Investițiile în infrastructură creează baza, dar următoarea etapă este decisă de modul în care firmele folosesc această bază. Digitalizarea, AI-ul, participarea mai mare la muncă și capitalul privat pot transforma investițiile deja făcute în productivitate suplimentară.
Pentru tine, miza este că România nu mai poate conta doar pe aceleași motoare care au susținut convergența din ultimele două decenii. Capitalul există, infrastructura avansează, dar următorul prag de creștere este condiționat de câtă valoare reușește economia să producă din resursele pe care le are deja.