Aşteptările de continuare a creşterii inflaţiei, chiar dacă sub estimările iniţiale, ar putea determina BNR să majoreze, marţi, la şedinţa de politică monetară, rata cheie tot cu 0,50 puncte procentuale (pp), ca şi în luna februarie, până la 3%, după cum anticipează unii analişti.
Însă, în contextul perspectivelor de încetinire a economiei spre 3%, există şi posibilitatea unei majorări a ratei-cheie cu doar 0,25 puncte procentuale, combinată cu extinderea coridorului simetric din jurul ratei-cheie, de la 100 la 125 de puncte de bază (1,25 pp).
În luna februarie, BNR a mărit cadenţa şi a majorat dobânda-cheie cu 0,5 puncte procentuale, până la 2,5%, după ce la precedentele trei şedinţe de politică monetară a mizat pe paşi mici optând pentru majorări de dobândă cu 0,25 puncte procentuale de fiecare dată. BNR anticipa atunci o inflaţie de două cifre în trimestrul al doilea, în principal ca urmare a majorării mai ample ale preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice, notează ZF.
„Ne aşteptăm ca BNR să majoreze dobânda-cheie cu 50 pb (puncte de bază – n.red.; 0,50 pp) la 3% la şedinţa boardului din 5 aprilie. Rata facilităţii de credit, care rămâne instrumentul de politică operaţional relevant în cadrul politicii stricte de gestionare a lichidităţii, ar trebui să atingă 4%. Indicii pieţei monetare relevanţi pentru transmiterea politicii monetare sunt semnificativ mai mari faţă de nivelul dobânzii la facilitatea de credit, deşi încă sub indicii echivalenţi din ECE. Acţiunile băncilor centrale din regiune par să fi pierdut recent o parte din importanţă în procesul decizional al BNR“, susţine Ciprian Dascălu, economistul-şef al BCR.
Rata anuală a inflaţiei a continuat să crească urcând până la 8,53% în februarie 2022, faţă de 8,35% în ianuarie, dar sub aşteptările economiştilor. În ceea ce priveşte cursul de schimb leu/euro, acesta a rămas relativ stabil, cub 4,95 lei/euro.
Spre deosebire de băncile centrale comparabile, BNR nu pare să favorizeze combaterea inflaţiei prin întărirea monedei naţionale în faţa euro. BNR vizează o volatilitate scăzută a cursului de schimb leu/euro, permiţând probabil o depreciere treptată în continuare a leului, explică Dascălu.
El aduce în discuţie o implicare puternică a BNR pe piaţa valutară pentru a asigura stabilitatea valutară în primele săptămâni de război din Ucraina, având în vedere importanţa cursului de schimb în funcţia de reacţie a BNR.
Rezervele valutare la BNR au scăzut cu 1,73 mld. euro în martie faţă de februarie, până la 40,1 mld. euro, după ce în cursul lunii au intrat în rezerva băncii centrale 2,91 mld. euro şi au ieşit 4,64 mld. euro.
Noua prognoză preliminară a BNR privind inflaţia, nepublică, ar trebui să aducă o revizuire în scădere a inflaţiei IPC în următoarele patru trimestre după extinderea guvernamentală a măsurilor antiinflaţioniste pentru preţurile energiei. În acelaşi timp, perspectivele pentru inflaţia de bază (CORE) ar trebui urce în următoarele douăsprezece luni, menţinându-se probabil peste intervalul-ţintă al BNR pe întregul orizont de politică, apreciază economistul-şef al BCR.
„Prin urmare, BNR s-ar putea aştepta la presiuni inflaţioniste limitate, determinate de cererea internă actuală în trimestrele următoare, deşi efectele întârziate ar trebui să menţină inflaţia de bază ridicată în următoarele trimestre. Vedem încă două creşteri ale ratei-cheie, de 25 pb (puncte de bază – n.red.) fiecare, din partea BNR până la 3,5% la jumătatea anului, cu facilitatea de credit, care ar trebui să rămână instrumentul operaţional relevant în cadrul politicii de control ferm al lichidităţii, ajungând la 4,5%“, menţionează Dascălu.
Şi Valentin Tătaru, economistul-şef al ING Bank, estimează o creştere a dobânzii de politică monetară cu 50 de puncte de bază până la 3%, care va fi în continuare cea mai mică rată-cheie din regiunea CEE 4. „Pe măsură ce creşterea economică încetineşte, argumentele pentru rate mai mari se estompează, dar încă ne aşteptăm să ajungă la 4,5% în acest an“, anticipează el.
El aduce în discuţie şi o altă posibilă măsură, cu o probabilitate relativ mică, dar deloc neglijabilă (15%) ca BNR să extindă culoarul simetric în jurul ratei cheie de la 100 la 125 de puncte de bază (1,25 pp) la una din următoarele două întâlniri. Acest lucru ar oferi, în esenţă, încă 25 de puncte de bază (0,25 pp) de înăsprire şi ar putea justifica majorări mai mici ale ratelor.
În februarie, Consiliul de administraţie al BNR a decis să majoreze rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 3,5% pe an, de la 3% pe an şi să crească rata dobânzii la facilitatea de depozit la 1,5%, de la 1% pe an, începând cu data de 10 februarie 2022.