- România trebuie să „cumpere timp” pentru redresare, dar sprijinul extern este limitat, scrie ZF.
- FMI propune creșterea taxelor, dar adevărata problemă este evaziunea fiscală, nu nivelul taxelor.
- Guvernul pregătește măsuri de reducere a deficitului, însă economiștii susțin că se poate evita creșterea taxelor.
România se află într-o situație economică dificilă, recunoaște economistul Laurian Lungu, însă nu este atât de gravă pe cât crede lumea. Problema principală este necesitatea „cumpărării timpului” pentru a putea reveni la o stare mai bună, estimată la 18-24 de luni. Totuși, cumpărarea acestui timp depinde și de disponibilitatea unor parteneri externi sau instituții care oferă sprijin, scrie ZF.
Care sunt propunerile FMI și impactul lor?
Fondul Monetar Internațional (FMI) recomandă renunțarea la cota unică de impozitare și introduce o cotă progresivă, cu două niveluri de taxare de 15% și 25%.
FMI propune creșterea TVA-ului, accizelor și impozitului pe dividende, precum și modificări ale impozitelor pe terenuri și clădiri.
Economistul Laurian Lungu avertizează că, deși majorarea TVA poate aduce venituri pe termen scurt, efectul este temporar și riscă să compromită avantajul competitiv al României legat de taxe reduse. El subliniază că problema esențială nu este nivelul taxelor, ci evaziunea fiscală extinsă.
Cota unică pierde teren în fața cotei progresive
Renunțarea la cota unică este un subiect controversat. Aceasta este asociată cu dreapta liberală, în timp ce cota progresivă este văzută ca o măsură de stânga.
Totuși, economistul Aurelian Dochia consideră că schimbarea este inevitabilă și că o cotă progresivă primește susținere politică, mai ales din partea PSD și a celor care susțin o taxare mai mare a veniturilor mari.
În plus, experiența trecută arată că veniturile fiscale ca procent din PIB nu se schimbă semnificativ și rămân în jur de 27-28%. Aplicarea impozitului progresiv este însă complicată și dificil de gestionat atât pentru contribuabili, cât și pentru autorități.
Care sunt perspectivele pentru deficit?
Reducerea deficitului bugetar la 7% din PIB în 2025 este aproape imposibilă. Anul precedent, deficitul a fost de 9,3%, mai mare decât se estima inițial. Acest fapt complică foarte mult planurile guvernului pentru echilibrarea finanțelor publice.
Laurian Lungu subliniază că guvernul viitor are misiunea dificilă de a „cumpăra timp” fără resurse financiare suficiente.
Care sunt măsurile pregătite pentru reducerea deficitului?
Guvernul vrea să anunțe un pachet de măsuri pentru reducerea deficitului, deși există incertitudini legate de calendarul anunțului din cauza sărbătorilor.
Printre măsurile discutate se numără majorarea TVA pentru anumite servicii și produse, introducerea unei taxe de solidaritate pentru veniturile mari, creșterea impozitării pe câștigurile din jocuri de noroc și eliminarea unor sporuri salariale. E preconizată eliminarea celui de-al 13-lea salariu și desființarea unor instituții și agenții de stat.
Ce urmează?
Coaliția pro-europeană aflată la guvernare examinează aceste măsuri în contextul recomandărilor FMI. Cu toate acestea, economiștii români consideră că există suficiente resurse interne pentru a depăși criza fără a crește taxele și ar menține astfel avantajul fiscal al României. Evaziunea fiscală rămâne o problemă majoră ce trebuie abordată pentru a stabiliza finanțele publice pe termen lung.