Studiul Deloitte „Economia circulară. Percepţia şi stadiul implementării în România 2024” relevă că șapte din zece companii se aşteaptă la creşterea impactului reglementărilor în zona economiei circulare

Segmentul de economie circulară devine o prioritate pentru companiile din România, în contextul reglementărilor europene și locale din ce în ce mai stricte.

Studiul Deloitte „Economia circulară. Percepţia şi stadiul implementării în România 2024” evidențiază așteptările legate de impactul reglementărilor, strategiile adoptate și planurile de investiții ale companiilor pentru a susține tranziția către un model sustenabil.

Peste două treimi dintre companiile din România (67%) estimează un impact semnificativ al reglementărilor în economia circulară în următorii cinci ani. Acest context determină implementarea unor măsuri strategice pentru adaptare, inclusiv dezvoltarea soluțiilor ecologice și optimizarea utilizării resurselor.

Ce strategii și surse de finanțare există?

Majoritatea companiilor (59%) lucrează la strategii pentru tranziția circulară, ce includ:

În plus, educarea stakeholderilor și promovarea conceptelor de circularitate urcă pe lista priorităților pentru o mai bună conectare cu piața.

Reducerea deșeurilor și utilizarea sustenabilă a materiilor prime conduc planurile de investiții. Alte priorități includ sisteme pentru reutilizarea ambalajelor și reducerea consumului de plastic.

Finanțările provin din surse proprii (70%), fonduri UE (27%) și alte opțiuni private. Companiile cer simplificarea accesului la finanțare și creșterea sprijinului de stat pentru accelerarea transformării durabile.

Companiile din România se aliniază reglementărilor prin măsuri strategice și investiții în economie circulară. Educația și comunicarea către angajați, furnizori și consumatori devin esențiale, iar utilizarea resurselor sustenabile și optimizarea proceselor rămân priorități. Tranziția circulară nu doar sprijină afacerile, ci și contribuie la obiectivele globale de sustenabilitate.

Ce declară partenerii Deloitte?

Odată cu reglementările europene şi locale tot mai dense, dar şi ca răspuns la efectele încă prezente ale crizelor din ultimii ani pe lanţurile de aprovizionare şi în procesele interne de planificare şi alocare de resurse, companiile din România încep să privească economia circulară ca pe o soluţie pe termen mediu şi lung. Ele întreprind diverse acţiuni, dar, pentru rezultate durabile, este nevoie de o mai bună sistematizare a etapelor. De exemplu, peste jumătate dintre respondenţi se concentrează încă pe măsuri în faza încheierii ciclului de viaţă al produselor, aşa cum ar fi colectarea şi reciclarea deşeurilor sau sisteme buy-back, însă sunt mult mai puţini cei care fac o prioritate din proiectarea ecologică (ecodesign), care ar prelungi durata de viaţă a produselor şi ar contribui la scăderea consumului de resurse şi a cantităţii de deşeuri, în general”, declară Adrian Teampău, Director, Consultanţă în economie circulară, Deloitte România.

“Economia circulară este unul dintre pilonii tranziţiei sustenabile, iar noile cerinţe de raportare asociate Directivei privind raportarea corporativă în materie de sustenabilitate (CSRD) duc efortul de înţelegere şi planificare a măsurilor de transformare a businessului la un nivel superior. Nu întâmplător, tranziţia energetică şi măsurarea emisiilor îşi consolidează poziţiile în topul priorităţilor companiilor din toate industriile, iar arii noi, precum comunicarea, informarea şi «educarea» stakeholderilor urcă şi ele pe lista de priorităţi. Sunt evoluţii pozitive, care trebuie, însă, accelerate, dată fiind performanţa încă modestă a României în domeniul circularităţii, precum şi calendarul de conformare asociat CSRD”, declară Ovidiu Popescu, Partener, Deloitte România, şi Lider al practicilor de energie şi sustenabilitate.

Exit mobile version