- ONU: economia globală crește cu 2,7% în 2026 vs 2,8% în 2025
- Ritmul de creștere rămâne sub media de 3,2% din perioada 2010–2019
- ONU: majorarea tarifelor impuse de SUA în 2025 creează noi tensiuni comerciale
Economia globală intră în 2026 cu semnale de încetinire, pe fondul tensiunilor comerciale persistente și al unei creșteri economice sub media ultimului deceniu. Potrivit celui mai recent raport al Națiunilor Unite, creșterea economică globală este estimată să atingă 2,7% în 2026, față de 2,8% anul trecut, dar cu mult sub media de 3,2% înainte de pandemie. Toate acestea într-un context în care marile economii, de la SUA și China până la Uniunea Europeană, se confruntă cu provocări legate de tarife, inflație și incertitudine geopolitică, în ciuda sprijinului continuu din partea politicilor macroeconomice.
„O combinație de tensiuni economice, geopolitice și tehnologice remodelează peisajul global , generând noi incertitudini economice și vulnerabilități sociale”, spune secretarul general al ONU.
De ce vede ONU 2,7% creștere globală în 2026, și cât de mult contează tarifele și geopolitica?
Ce spune Sergiu Delcea, profesor de relații internaționale, pentru Aleph Business?
El spune că, dincolo de tensiunile comerciale și geopolitice, contează schimbări structurale, precum revoluția digitală și AI, repoziționarea economiilor în lanțurile globale și costuri tot mai mari ale vieții. În analiza lui, „a produce ieftin” nu mai este singurul motor, iar efectele tarifelor se văd și prin adaptări precum livrări făcute în avans și reașezări ale fluxurilor comerciale. El mai subliniază că inegalitățile și încălzirea globală adaugă presiune și incertitudine asupra ritmului de creștere.
E suficient 2,7% ca să evităm o recesiune globală, sau e doar o reziliență care ascunde fragilități?
Sergiu Delcea spune că, în sens strict, atâta timp cât PIB-ul global nu scade, nu vorbim de recesiune tehnică. În același timp, el avertizează că evitarea recesiunii nu înseamnă automat „forță” economică, pentru că tensiunile politice, izolaționismul și șocurile comerciale pot eroda încrederea și pot împinge economiile spre schimbări dureroase. În concluzia lui, ritmul de 2,7% arată mai degrabă o economie care se recalibrează, nu una care revine la normalul de dinainte de pandemie.
Cum lovește încetinirea globală România în 2026, și ce rol au fondurile europene ca plasă de siguranță?
Sergiu Delcea spune că România rămâne expusă prin profilul de export și dependența de capital, iar încetinirea globală poate lovi exporturile și poate frâna investițiile, mai ales într-un mediu internațional dominat de incertitudine. El punctează însă avantajul de a fi în Uniunea Europeană, care oferă un „buffer” prin fonduri și programe ce pot menține investițiile, chiar dacă consumul primește o frână prin măsuri fiscale mai dure. În lectura lui, cheia pentru România rămâne investiția și percepția de stabilitate, pentru că de aici vine și costul de finanțare al statului și al economiei.