- ONU: economia globală crește cu 2,7% în 2026 vs 2,8% în 2025.
- Ritmul de creștere rămâne sub media de 3,2% din perioada 2010–2019.
- ONU: majorarea tarifelor impuse de SUA în 2025 creează noi tensiuni comerciale.
- Economia SUA crește cu 1,9% în 2025, față de 2,8% în 2024.
Economia globală intră în 2026 cu semnale de încetinire, pe fondul tensiunilor comerciale persistente și al unei creșteri economice sub media ultimului deceniu. Potrivit celui mai recent raport al Națiunilor Unite, creșterea economică globală este estimată să atingă 2,7% în 2026, față de 2,8% anul trecut, dar cu mult sub media de 3,2% înainte de pandemie. Toate acestea într-un context în care marile economii, de la SUA și China până la Uniunea Europeană, se confruntă cu provocări legate de tarife, inflație și incertitudine geopolitică, în ciuda sprijinului continuu din partea politicilor macroeconomice.
„O combinație de tensiuni economice, geopolitice și tehnologice remodelează peisajul global , generând noi incertitudini economice și vulnerabilități sociale”, spune secretarul general al ONU.
Ce factori explică incertitudinea creșterii economice globale la 2,7% în 2026 potrivit ONU? Este același nivel de creștere suficient pentru a evita o recesiune globală? Ce spune Sergiu Delcea, profesor de relații internaționale, pentru Aleph Business?
Potrivit lui, revoluția digitală și AI schimbă paradigma creșterii economice, depășind modelele clasice bazate pe cerere și ofertă. Producția ieftină nu mai este singurul vector de creștere, iar pluralitatea producătorilor și tehnicilor impune reevaluarea modului în care coalițiile între firme, muncă și factori politici gestionează creșterea agregată. Evenimentele recente, precum războaiele tarifare și blocajele comerciale, au mediat impactul asupra comerțului global. Limitele externalizării muncii ieftine, distanțele de transport și efectele AI asupra pieței muncii accentuează inegalitățile și costul vieții, chiar dacă inflația rămâne controlată. Economiile nord-vestice se confruntă cu creșterea costurilor de trai, iar economiile bazate pe exporturi întâmpină constrângeri logistice și structurale. Pe termen scurt, creșterea economică actuală arată reziliență, însă pe termen lung sunt necesare recalibrări structurale pentru a înțelege adevărata forță a economiei și a preveni vulnerabilități mai profunde decât o recesiune contabilă.
Cum poate influența această încetinire globală a economiei a României anul acesta?
El spune că, România se situează între economiile în curs de dezvoltare și cele dezvoltate. Din punct de vedere macroeconomic, ne apropiem de economiile dezvoltate, însă exporturile și importurile indică o dependență de capital străin și produse de complexitate mediu-scăzută, ceea ce crește vulnerabilitatea la fluctuațiile globale și presiunea concurențială asupra exporturilor. Investițiile globale și nivelul datoriei marilor economii afectează expunerea României, dar apartenența la Uniunea Europeană oferă un tampon prin accesul la fonduri structurale și programe de investiții, susținând ritmul investițiilor interne. Consumul este moderat, iar relansarea economică va fi mai dificilă decât în economiile dezvoltate. Inflația dă semne de temperare, iar veniturile statului cresc ușor, însă dependența de capital, exporturile agricole și infrastructura limitată mențin expunerea la schimbările globale. Percepția piețelor internaționale asupra stabilității statului și capacitatea de absorbție a fondurilor europene vor influența costul finanțării și menținerea investițiilor, cu efecte estimate până la finalul anului 2026.