- Inflația ajunge la 6,6% în septembrie și afectează consumul.
- Vânzările din retail scad cu 4,6% în primele nouă luni.
- Construcțiile cresc, dar autorizațiile pentru locuințe scad.
Puterea de cumpărare scade în România, iar tu poți cumpăra tot mai puține produse cu salariul tău. În septembrie 2026, inflația ajunge la 6,6%, iar consumul se reduce cu 1,5% față de aceeași perioadă a anului precedent. Dragoș Huru, profesor de economie la Academia de Studii Economice din București, explică de ce pierderea puterii de cumpărare afectează încrederea consumatorilor și poate pune presiune asupra investițiilor.
Puterea de cumpărare scade și afectează încrederea
Puterea de cumpărare și încrederea consumatorilor nu reprezintă două probleme separate, explică Dragoș Huru. Economistul consideră că pierderea veniturilor reale reprezintă șocul inițial, iar încrederea influențează durata și amploarea efectelor.
„Cele două nu sunt alternative.”
Potrivit profesorului, gospodăriile își adaptează comportamentul nu doar la veniturile actuale, ci și la așteptările privind viitorul.
„Până la urmă vorbim de o pierdere a puterii de cumpărare, care e un fel de șoc inițial.”
Huru explică faptul că oamenii pot deveni mai precauți chiar și atunci când veniturile se stabilizează. În acest caz, consumul poate continua să scadă, deoarece gospodăriile preferă să amâne achizițiile.
Inflația crește, iar românii reduc cheltuielile
Rata anuală a inflației urcă la 6,6% în septembrie 2026, de la 6,2% în august. Serviciile se scumpesc cu aproximativ 11%, iar mărfurile nealimentare cu 7%.
Presiunea asupra prețurilor se reflectă în comerț. În primele nouă luni din 2026, volumul vânzărilor din retail scade cu 4,6% față de aceeași perioadă din 2025.
Vânzările de produse nealimentare pierd 5,4%, cele de alimente, băuturi și tutun scad cu 4%, iar comerțul cu carburanți înregistrează un minus de 3,8%.
Dragoș Huru consideră că declinul consumului nu mai poate fi explicat exclusiv prin veniturile disponibile.
„Și explicația nu mai ține doar de lipsa banilor, ci de comportamentul de precauție.”
În opinia sa, nesiguranța privind evoluția economiei poate determina populația să limiteze inclusiv cheltuielile pe care și le-ar permite în prezent.
Scăderea puterii de cumpărare pune presiune pe construcții
Sectorul construcțiilor oferă un exemplu al diferenței dintre activitatea economică actuală și așteptările pentru perioada următoare.
În primele opt luni din 2026, volumul lucrărilor de construcții crește cu 15,4% față de aceeași perioadă din 2025. În sectorul rezidențial, avansul ajunge la 21,6%, pe seria ajustată sezonier.
Totuși, aceste rezultate nu garantează menținerea ritmului de dezvoltare. Proiectele aflate în execuție au fost aprobate și finanțate în perioade anterioare.
„Șantierele de azi reflectă deciziile luate înainte de criză”, explică Dragoș Huru.
Economistul atrage atenția asupra riscului ca investițiile actuale să ascundă o deteriorare a cererii viitoare. În special în sectorul rezidențial, decizia de cumpărare depinde de perspectivele veniturilor pe termen lung.
Autorizațiile de construire indică riscuri pentru investițiile viitoare
Deși activitatea din construcții crește, numărul autorizațiilor pentru clădiri rezidențiale scade.
În primele 8 luni din 2026, au fost eliberate 21.791 de autorizații pentru clădiri rezidențiale, cu 12,2% mai puține decât în perioada similară din 2025.
Pentru Dragoș Huru, diferența dintre lucrările aflate în desfășurare și autorizațiile noi reprezintă un semnal de avertizare.
„Autorizațiile reflectă deciziile de acum.”
Aceste proiecte pot influența activitatea din construcții în anii următori. Totuși, scăderea autorizațiilor nu înseamnă automat o reducere proporțională a lucrărilor viitoare, deoarece proiectele diferă ca dimensiune și valoare.
Huru avertizează că deteriorarea încrederii poate avea efecte întârziate asupra investițiilor. Dacă gospodăriile amână cumpărarea locuințelor, dezvoltatorii pot deveni mai prudenți cu proiectele noi.
Scăderea puterii de cumpărare poate prelungi slăbiciunea economiei
Dragoș Huru consideră că încrederea consumatorilor devine un factor important pentru evoluția economiei românești.
Scăderea consumului este deja reflectată în statisticile comerțului. În schimb, efectele asupra investițiilor și construcțiilor pot apărea cu întârziere.
În opinia economistului, există riscul ca gospodăriile să își mențină comportamentul prudent chiar și după o eventuală îmbunătățire a veniturilor reale.
Presiunea inflației asupra bugetelor a fost analizată și de Aleph Business într-un material despre puterea de cumpărare în România și decalajul față de media europeană.
Pentru tine, scăderea puterii de cumpărare înseamnă mai puține opțiuni de consum. Pentru companii, înseamnă o cerere mai slabă și posibile amânări ale investițiilor.
Riscul identificat de Dragoș Huru este ca aceste efecte să se prelungească, chiar dacă presiunile inițiale asupra veniturilor încep să se reducă.