- Salariul mediu net s-a triplat după aderarea României la Uniunea UE.
- Chiar și cu inflația, salariul net crește real cu peste 122%.
- România depășește ca salariu net mai multe țări din Europa de Est.
- Inegalitățile salariale scad, dar diferențele rămân semnificative.
- Sunt 3 Românii din perspectiva bunăstării economice a populației.
- Salariul mediu net ajunge în februarie 2025 la 5.351 lei.
- În februarie 2025, câştigul salarial mediu brut este de 8.932 lei.
- Cele mai mari salarii medii nete sunt înregistrate în zona IT&C.
- Salariul mediu net lunar depășește 1.000 € la sfârșit de 2023.
- Indicele de inegalitate scade de la 8,1 la 4,6 între 2007-2024.
- Romanian Economic Monitor publică date economice actualizate în timp real.
De la aderarea României la Uniunea Europeană în 2007, salariul mediu net lunar s-a triplat. Urcă de la 312 euro la 1.045 de euro în 2024, potrivit unui studiu realizat de Romanian Economic Monitor al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Chiar și ajustată cu inflația, creșterea rămâne una semnificativă, de peste 122%.
Cu toate acestea, avansul nu este resimțit uniform. Inegalitățile economice rămân o realitate importantă, deși pe un trend descendent. Raportul dintre veniturile celor mai bogați 20% și cele ale celor mai săraci 20% scade de la 8,1 în 2007 la 4,6 în 2024.
România este în prezent la mijlocul clasamentului UE privind inegalitatea veniturilor, la egalitate cu Franța și într-o poziție mai bună decât 11 alte state membre. În ceea ce privește veniturile totale lunare medii, ele cresc de aproape cinci ori, de la 134 de euro în 2007 la 653 de euro în 2024. Totuși, discrepanțele regionale persistă. Sunt diferențe mari între București, județele economic dinamice și restul țării. Sunt 3 românii salariale.
Ce spune Liviu Deceanu, lector-doctor, FSEGA, pentru Aleph Business?
Cum explicați faptul că, deși salariul mediu net a crescut spectaculos după aderarea la UE, percepția multor români asupra nivelului lor de trai rămâne negativă? Ce factori economici și sociali contribuie la această discrepanță între datele statistice și realitatea resimțită?
„Într-adevăr, acest studiu nou al României în Economic Monitor, care este, de fapt, un proiect de cercetare al facultății noastre, Facultatea de Științe Economice și Gestiune a Afacerilor, prin care mai mulți cercetători implicați în acest demers publică o serie de date economice în forma unor infografice interactive, în ideea de a arăta date certe, verificate și apoi de a le comenta. Deci, unul din ultimele studii, tocmai asta atestă, faptul că, de la aderarea României la Uniunea Europeană, și mai ales în ultimii câțiva ani, salariile au crescut, însă, avem această inechitate. Asta spun așa ca și o introducere. Faptul că au crescut salariile și veniturile, în general, după aderarea la Uniunea Europeană, nu face altceva decât să confirme teoria, care spune că atunci când te integrezi într-o formă integrativă de tip piață comună, uniunea vamală, sau chiar integrare economică completă, încă nu e cazul de așa ceva, prețul factorilor de producție tinde să se egalizeze. Așa cum, în nivelul lichidului în vasele comunicante, știm din fizică, tinde să fie acela. Și e o chestiune teoretică care se verifică, în cazul României, dar așa cum au subliniat și colegii și ați reliefat dumneavoastră, există, în continuare, inegalități, există, în continuare, disparități.
Ele sunt date, sigur, de țesutul economic, dacă doriți, specific țării noastre, de disparitățile între regiuni, spre exemplu. Asta e o problemă pe care o ducem mai departe și care va trebui rezolvată cândva. Factorii sunt multipli, fiind de infrastructură, spre exemplu, de educație, prezența universităților. Mulți factori care au dus și continuă să existe și să mențină aceste inegalități, de asemenea, sunt inegalități între sectoare. Unele sectoare sunt cuvântul în pupa, cum se spune, și au fost în ultimii ani, mă gândesc pe IT, deși IT-ul, în prezent, traversează o perioadă mai delicată și asta poate face obiectul unei discuții. Și, sigur, astfel, veniturile în acele sectoare au fost mai mari. S-a simțit această convergență cu țările din Uniunea Europeană mai bine.
Din păcate, însă, într-adevăr, avem această diminuare lentă a inegalităților. Dacă, spre exemplu, în 2007, chiar la aderarea la Uniunea Europeană, peste 70% din angajații din România câștigau sub media națională, dacă nu mă înșel 71%, în 2023 valoarea este mai mică, undeva la 67%, deci o scădere totuși mică de doar 4 puncte procentuale, care, din păcate, nu reprezintă o îmbunătățire relevantă a situației. Ca să concluzionez, e mai bine, vedem asta în creșterea PIB-ului, am prins, din urmă, la PIB pe cap de locuitor, Polonia, dar nu se simte la fel pentru fiecare. Și de aici, anumite tensiuni sociale, anumite nemulțumiri, pe care le vedem inclusiv în ceea ce privește situația electorală”, spune el.