Creșterea accelerată a prețului gazelor naturale reînvie interesul statelor europene pentru surse alternative care pot fi exploatate pentru a acoperi deficitul. România dispune de resurse mari de gaze de șist, circa 1.444 miliarde de metri cubi, spune Agenția Internațională pentru Energie. Asta în condițiile în care consumul anual se ridică la 12 miliarde de metri cubi de gaze, 80% asigurat din surse interne.
Asociația Energia Inteligentă susține că țara noastră are o șansă importantă de a-și consolida siguranța energetică și de a reduce prețul gazelor, prin exploatarea gazelor de șist.
După incidentul din 2013, când localnicii din Pungești, județul Vaslui, s-au opus printr-un protest exploatării gazelor de șist inițiată de compania americană Chevron, statul a făcut uitată resursa, de teama unor revolte similare. Rămâne însă o soluție viabilă?
Am discutat acest subiect cu Cristian Hostiuc, director editorial la Ziarul Financiar.
“Nu știu dacă România, chiar și cu acest război din Ucraina, este pregătită pentru gazele de șist. Totuși, noi avem o densitate destul de mare a populației, noi nu suntem Statele Unite, să avem o suprafață mare, nu suntem Canada și nu suntem nici Rusia sau alte țări care au dimensiuni foarte mari. Aici, la noi, localitățile sunt destul de apropiate și nu știu dacă opinia publică este pregătită pentru gazele de șist, chiar dacă gazele de șist, teoretic, ar fi o alternativă pentru gazele naturale.
Nu știu dacă s-au mai diminuat sau nu riscurile respective [de a extrage gaze de șist], nu știu nici din perspectiva tehnologiilor folosite față de acum, să zicem, 8 ani sau 10 ani de zile. În mod cert, tehnologiile sunt mult mai bune.
Dar bineînțeles că rușii sau oricine altcineva finanțează aceste organizații care se opun fie gazelor de șist, fie energiei nucleare pentru că este un război al piețelor de desfacere. În momentul în care tu nu ai o anumită piață sau nu îți dezvolți o anumită piață sau o anumită resursă, bineînțeles că cineva vine și o acoperă.
Spre exemplu, rușii cred că au discutat cu nemții pentru că nemții au renunțat ca energia nucleară să fie o alternativă pentru piața lor de desfacere. Iată că, acum, această politică s-a dovedit a fi greșită. Dar peste tot este o luptă pentru piețele de desfacere. Nu este o luptă pentru resurse naturale. Ca să spunem așa, Rusia are resurse naturale cât pentru toată omenirea – contează unde vând aceste resurse.”, a povestit Cristian Hostiuc, director editorial la Ziarul Financiar.