- Guvernul nu reuşeşte să reducă deficitul bugetar şi cheltuielile.
- Guvernul încheie T1/2025 cu un deficit bugetar de 43,6 mld. lei.
- T1/2025: Deficitul bugetar ajunge la 2,28% din PIB.
- T1/2025: Deficitul bugetar crește cu 7 mld. lei vs T1/2024.
- T1/2025: Veniturile totale sunt de 141 mld. lei sau 7,4% din PIB.
- T1/2025: Cheltuielile totale sunt de 184 mld. lei sau 9,7% din PIB.
- T1/2025: Cheltuielile cu personalul sunt de 42 mld. lei.
- T1/2025: Cheltuielile cu personalul au + 6 mld. lei vs T1/2024.
- T1/2025: Sumele primite de la UE sunt de 496 mil. lei, un dezastru.
- T1/2025: Sumele aferente PNRR sunt de 1,9 mld. lei, un dezastru.
- Ștefan Nanu: Toată lumea știe că sunt necesare măsuri suplimentare.
- Nanu, Trezorerie: România va aştepta rezultatul alegerilor prezidenţiale.
- FMI taie din prognoza de creștere a PIB/2025: 1,6% de la 3,3%.
- Guvernul mizează în acest an pe o creştere de 2,5%.
Guvernul nu prea reuşeşte să reducă deficitul bugetar şi cheltuielile. România încheie T1 din 2025 cu un deficit bugetar de 43,6 mld. lei, adică 2,28% din PIB. E o creştere de 7 mld. lei faţă de cel înregistrat în T1 din 2024. Veniturile totale sunt de 141 mld. lei. Cheltuielile totale sunt de 184 mld. lei. Cheltuielile cu personalul sunt de 42 mld. lei, în creştere cu 6 mld. lei față de aceeași perioadă a anului trecut./
Ce spune Radu Mușetescu, economist, pentru Aleph Business?
Deficitul bugetar este în creştere şi dacă lucrurile se menţin la fel, Guvernul nu va reuşi să ajungă la finalul anului cu un deficit bugetar de numai 7% din PIB. Eurostat anunță recent ca deficitul bugetar al României e de 9,3% din PIB în 2024, pe metodologia ESA. Stefan Nanu, șeful Trezoriei, spune clar ca toată lumea este conştientă că sunt necesare măsuri suplimentare, pentru că execuţia bugetară nu arată suficient de bine pentru a ne conduce la un deficit de 7% din PIB, iar România va aștepta rezultatul alegerilor prezidențiale pentru a lua măsuri suplimentare cu privire la deficitul. Ce politici și schimbări fiscale trebuie luate în vedere?
„Evident că deficitul nostru este dat de diferența dintre încasările Guvernului României și veniturile sale. Și, în acest context, este evident că ne punem întrebarea care dintre cele două este în afara normei, încasările sau veniturile. Sincer să vă spun, dacă te uiți pe indicatorii statici a economiei românești, de exemplu, apropo de cheltuieli, România se încadrează alături de țări precum Bulgaria undeva la 36-37% din PIB, ca fiind cheltuieli guvernamentale, ceea ce este cu mult sub nivelul unor țări dezvoltate precum Franța, Spania, Italia, care sar de 50%.
Într-un anume sens, static vorbind, cheltuielile nu sunt problema României, într-adevăr, mi se pare mie și parcă datele spun acest lucru, ține de încasările Guvernului României care se situează la un nivel de 26-27% taxe în produsul intern brut. Același lucru, comparabil cu noi, este și cazul Bulgariei, dar iată că Bulgaria, de exemplu, nu are un asemenea deficit. Ei au reușit să rămână sub 3% fiindcă și-au propus să se integreze în zona euro pe când noi am sărit la o cifră cu adevărat spectaculoasă, de peste 9%, care ne scoate în mod evident în afara unor țări europene.
Marea problemă a României, de unde și faptul că acest deficit a devenit într-adevăr o problemă, este impredictibilitatea și dinamica cheltuielilor guvernamentale care au, în opinia mea, o dinamică extrem de neprevăzută. Adică în momentul în care ai elemente de cheltuieli bugetare care într-un singur an sar cu 20% față de anul precedent este clar că niciun analist financiar din această lume nu are încredere sau este descurajat în evoluția viitoare a cheltuielilor și a echilibrului bugetar al statului român”, spune el.
Cum se reflectă imaginea fiscala a finantelor din primele trei luni ale anului în percepția investitorilor internaționali și în ratingurile de credit ale României?
„La acest moment suntem pe ultimul nivel înainte de a trece în categoria creditorilor dubioși, speculativi. Mă uitam, de exemplu, pe randamentele titlurilor de stat ale Guvernului României față de cele ale Poloniei sau Ungariei. Iarăși, randamentul, de exemplu, pe obligațiunea de 10 ani în România este undeva la 7,5%. Nu foarte departe, de exemplu, de cazul Ungariei, unde este la 7%. Dar Guvernul Poloniei, de exemplu, plătește un cost aproximativ de 5%, iar Bulgaria, vecinii noștri plătesc undeva la 3%, ei având o situație excepțională, fiindcă se află într-un consiliu valutar, moneda națională este legată de euro.
În mare, plătim șapte și ceva la sută pentru datorie, care este o cifră care reflectă tocmai această neîncredere a investitorilor, a creditorilor internaționali, a fondurilor de investiții în capacitatea statului român, Guvernului Român, de a-și echilibra cheltuielile cu veniturile. Acesta este principalul lor indicator, iar acești analiști financiari, investitori financiari, nu au niciun alt criteriu decât cel al încrederii în faptul că banii pe care ți-i dau îi pot recupera în consecință, pentru a fi credibil, pentru a reuși să reducem acest cost.
Ca să vă dau un exemplu, noi dacă am avea costul Poloniei la datorie, am putea să ne permitem undeva la 30-40 de miliarde datorie în plus, menținând același serviciu al datoriei. Prin mare, ei se așteaptă ca să vadă predictibilitate, să vadă guverne care reușesc să-și ajusteze cheltuielile la venituri fiindcă acesta este principalul indicator și în momentul în care vor vedea acest lucru, ceea ce se numește consolidare fiscală, te vor recompensa, în ghilimele, cu costurile datoriei mult mai scăzute. În consecință, într-adevăr, după acest an electoral, care sperăm se va încheia în câteva săptămâni vor fi nevoie de niște decizii care să încerce să echilibreze aceste cheltuieli și venituri bugetare”, adaugă el.