- Guvernul nu reuşeşte să reducă deficitul bugetar şi cheltuielile.
- Guvernul încheie T1/2025 cu un deficit bugetar de 43,6 mld. lei.
- T1/2025: Deficitul bugetar ajunge la 2,28% din PIB.
- T1/2025: Deficitul bugetar crește cu 7 mld. lei vs T1/2024.
- T1/2025: Veniturile totale sunt de 141 mld. lei sau 7,4% din PIB.
- T1/2025: Cheltuielile totale sunt de 184 mld. lei sau 9,7% din PIB.
- T1/2025: Cheltuielile cu personalul sunt de 42 mld. lei.
- T1/2025: Cheltuielile cu personalul au + 6 mld. lei vs T1/2024.
- T1/2025: Sumele primite de la UE sunt de 496 mil. lei, un dezastru.
- T1/2025: Sumele aferente PNRR sunt de 1,9 mld. lei, un dezastru.
- Ștefan Nanu: Toată lumea știe că sunt necesare măsuri suplimentare.
- Nanu, Trezorerie: România va aştepta rezultatul alegerilor prezidenţiale.
- FMI taie din prognoza de creștere a PIB/2025: 1,6% de la 3,3%.
- Guvernul mizează în acest an pe o creştere de 2,5%.
Guvernul nu prea reuşeşte să reducă deficitul bugetar şi cheltuielile. România încheie T1 din 2025 cu un deficit bugetar de 43,6 mld. lei, adică 2,28% din PIB. E o creştere de 7 mld. lei faţă de cel înregistrat în T1 din 2024. Veniturile totale sunt de 141 mld. lei. Cheltuielile totale sunt de 184 mld. lei. Cheltuielile cu personalul sunt de 42 mld. lei, în creştere cu 6 mld. lei față de aceeași perioadă a anului trecut.
Ce spune Adrian Codirlașu, președinte, CFA România, pentru Aleph Business?
Deficitul bugetar este în creştere şi dacă lucrurile se menţin la fel, Guvernul nu va reuşi să ajungă la finalul anului cu un deficit bugetar de numai 7% din PIB. Eurostat anunță recent ca deficitul bugetar al României e de 9,3% din PIB în 2024, pe metodologia ESA. Stefan Nanu, șeful Trezoriei, spune clar ca toată lumea este conştientă că sunt necesare măsuri suplimentare, pentru că execuţia bugetară nu arată suficient de bine pentru a ne conduce la un deficit de 7% din PIB, iar România va aștepta rezultatul alegerilor prezidențiale pentru a lua măsuri suplimentare cu privire la deficitul. Ce politici și schimbări fiscale trebuie luate în vedere?
„Agențiile de rating funcționează clar. Putem vedea, de exemplu, ultimul raport al lui Moody’s, chiar la finalul raportului. Ce spune Moody’s? Că dacă nu sunt luate măsuri acum, pe termen scurt, pentru a reduce deficitul bugetar, va fi, probabil, rating downgrade. Deci, România retrogradată în categoria nerecomandată investițiilor sau junk. Deci, neapărat vor trebui luate asemenea măsuri anul acesta. Probabil mai așteptăm o lună, două, ca să vedem cum evoluează execuția bugetară. Și apoi, să zicem, de la 1 iulie, vor fi, cel mai probabil, măsuri noi fiscale pentru reducerea deficitului”, spune el.
Cum se reflectă imaginea fiscală a finanțelor din primele trei luni ale anului în percepția investitorilor internaționali și în ratingurile de credit ale României?
„Se vede că agențiile de rating au simțit nevoia să vină înainte de data programată a rapoartelor, două dintre ele, pentru a arăta că este o problemă cu finanțele publice ale României și că riscăm retrogradarea în categoria junk. Vedem cum reacționează investitorii, dobânziile la care se împrumută statul român. În Europa, doar Rusia și Turcia se împrumută mai scump decât România. Iar din UE, noi suntem campioni la rata de dobândă pe care o plătim la creditele în moneda locală. Asta se vede. Se vede de unde vine.
Din nevoia mare de finanțare, deci cerere mare automat duce la preț mare, și din risc perceput a fi ridicat, deci ultima treaptă de investment rate cu perspectivă negativă de risc de coborâre în junk, ceea ce înseamnă percepția investitorilor străini de risc mare pe România.
Deci aceste două lucruri, nevoie mare de finanțare, risc perceput ridicat, duc la aceste rate mari de dobânzi la care se împrumută România. Dar ce înseamnă asta? Că toată economia României se împrumută la rate mari de dobândă, adică și persoanele fizice și companiile. Pentru că în general un stat se împrumută în propria monedă la cea mai redusă rată de dobândă din acea economie. Toți ceilalți au o primă de risc peste stat. Deci asta înseamnă ca stat să te împrumuți la dobânzi mari. Să transferă acele dobânzi către întreaga economie. Și afectează negativ întreaga economie”, adaugă el.