- Guvernul nu reuşeşte să reducă deficitul bugetar şi cheltuielile.
- Guvernul încheie T1/2025 cu un deficit bugetar de 43,6 mld. lei.
- ZF: Îngheţarea salariilor bugetarilor este falsă.
- T1/2025: Deficitul bugetar ajunge la 2,28% din PIB.
- T1/2025: Deficitul bugetar crește cu 7 mld. lei vs T1/2024.
- T1/2025: Veniturile totale sunt de 141 mld. lei sau 7,4% din PIB.
- T1/2025: Cheltuielile totale sunt de 184 mld. lei sau 9,7% din PIB.
- T1/2025: Cheltuielile cu personalul sunt de 42 mld. lei.
- T1/2025: Cheltuielile cu personalul au + 6 mld. lei vs T1/2024.
- T1/2025: Sumele primite de la UE sunt de 496 mil. lei, un dezastru.
- T1/2025: Sumele aferente PNRR sunt de 1,9 mld. lei, un dezastru.
- FMI taie din prognoza de creștere a PIB/2025: 1,6% de la 3,3%.
- Guvernul mizează în acest an pe o creştere de 2,5%.
Guvernul nu prea reuşeşte să reducă deficitul bugetar şi cheltuielile. România încheie T1 din 2025 cu un deficit bugetar de 43,6 mld. lei, adică 2,28% din PIB. E o creştere de 7 mld. lei faţă de cel înregistrat în T1 din 2024.
Veniturile totale sunt de 141 mld. lei. Cheltuielile totale sunt de 184 mld. lei. Cheltuielile cu personalul sunt de 42 mld. lei, în creştere cu 6 mld. lei față de aceeași perioadă a anului trecut. În ciuda tuturor prognozelor ratate, Executivul continuă să ofere garanții că ne vom încadra în țintele privind deficitul bugetar.
Valoarea deficitului ESA este confirmată de Eurostat la 9,3%. Deficitul este mult peste prognoza de 7,9% conform Planului fiscal bugetar pe termen mediu al Ministerului de Finanțe.
Ce spune Florin Andrei, macroeconomist, pentru Aleph Business?
Motivul principal pentru care deficitul derapează este creşterea în continuare cu salariile bugetarilor, cu toate că, aparent, cheltuiala cu acestea în 2025 trebuia să fie egală cu cea din 2024. Cheltuiala cu salariile bugetarilor indică o creştere de 15% pe primele trei luni din 2025, în condiţiile în care inflaţia este de doar 5%, iar creşterea salariilor din mediul privat este tot la 5%. Care este explicaţia?
„Aș spune că, în momentul de față, deficitul bugetar arată destul de rău, pentru că avem un 2,3% la primul trimestru, asta înseamnă o extrapolare de 9,2% pe întregul an. Și vorbim de deficit cash, nu vorbim de ESA, pentru că ESA probabil că va fi 10% dacă ar fi să mergem pe aceleași date. Într-adevăr, cheltuialile cu salariile acum ies mai mult în evidență. De ce? Pentru că aceste cheltuiali cu salariile sunt rigide, ele se adună deja la ceea ce avem, la ceea ce am împrumutat, la ceea ce cheltuim. Cumva e normal să iasă în evidență acum, în primul trimestru, în al doilea trimestru, până când vom avea efectul de bază care se va produce de la jumătatea acestui an.
Cu toate acestea mă îndoiesc cumva că Ministerul Finanțelor și Guvernul, la modul la care arată sistemul fiscal acum și la modul la care arată colectarea acum, vor reuși să se încadreze în ținta deficit de 7,2% sau 7%. De altfel, o creștere a taxelor și impozitelor era așteptată încă de la începutul acestui an, doar că a fost decalată din cauza decalării alegerilor prezidențiale. Intervenția pe taxe și impozite, o nouă creștere începând cu 1 iulie 2025, este absolut probabilă, nu este o probabilitate de jumătate sau de trei sferturi, este absolut probabilă să se întâmple”, spune el.
Economia şi-a încetinit creşterea, iar execuţia bugetară la trei luni a Guvernului Ciolacu 2 nu arată atât de strălucit în îndeplinirea obiectivului de reducere a deficitului bugetar de la peste 9% anul trecut (ESA) la 7%. Stefan Nanu, șeful Trezoriei, spune clar că toată lumea este conştientă că sunt necesare măsuri suplimentare după alegeri. Tot business-ul vorbeste despre asta. Ce politici și schimbaăi fiscale ar urma să vină sau trebuie luate țn vedere?
„E un pic incorect să vorbim despre niște lucruri care urmează să se întâmple, dar să nu știm concret care vor fi, în ce formă vor exista, pentru că, până la urmă, tot mediul de business și mediul politic, de altfel, este conștient de faptul că avem nevoie de o altă serie de taxe și impozite sau de o schimbare a fiscalității. Evident că, în primul rând, ne dorim să scădem cheltuielile statului, după care să modificăm impozitele și taxele în sensul creșterii acestora.
Sunt mai multe scenarii care s-au tot discutat, probabil că vor crește din nou taxele pe consum, mă refer aici la TVA, pentru că e cea mai ușor de crescut și cea mai ușor de colectat. Vor crește probabil și taxele pe muncă, pentru că și acestea sunt foarte ușor de colectat, deși aici vom intra iarăși într-o discuție a faptului că munca în România este oricum suprataxată față de alte țări, dar probabil că se vor duce spre taxe care sunt ușor de colectat și nu doar ușor de colectat, dar care vor aduce bani în imediata apropiere a inserării acelor măsuri. Adică în următoarele trimestre, nu peste un an de zile sau peste șase luni, au nevoie de bani imediat la buget pentru a calma acest deficit din ce în ce mai mare.
De altfel, declarațiile pe care le-a făcut săptămâna dreptă directorul trezoreriei domnul Nanu nu au fost surprinzătoare pentru mediul de business sau pentru piețele financiere, au fost absolut normale. Surprinzător a fost faptul că le-a făcut acum. Chiar m-am întrebat dacă domnul Nanu are nevoie de un concediu”, adaugă el.
Care e prognoza dvs. de creștere a PIB-ului pentru 2025 și care e prognoza pentru deficitul bugetar?
„Să știți că e o întrebare foarte bună, special așa cu creșterea PIB-ului. Aș spune că prognoza principală ar trebui să fie de creștere. Cifra e foarte discutabilă, având în vedere seria de măsuri fiscale ce urmează a fi implementate de la 1 iulie. Pentru că aici e un joc foarte fin, în ideea în care aceste măsuri fiscale pot să îți ucidă economia. Mai precis, îți vor ucide consumul. Consumul fiind, de fapt, driverul principal al economiei româniei și nu doar al economiei româniei, ci consumul e foarte important. Cred că suntem într-un moment acum în care avem două chestii în principale. O dată, o incertitudine în piață care se adâncește, o incertitudine atât din partea populației cât și a mediului de business. Dacă este să ne uităm, nu prea am văzut tranzacții foarte mari în acest început de an. Și a doua chestiune este legată de aceste noi taxe și impozite, pentru că dacă vor afecta venitul personal al populației, evident că și consumul va fi afectat. Probabil, o creștere economică de 0,5% ar trebui să fie într-un orizont absolut optimist. Aș putea spune. Absolut optimist”, continuă el.
Ce așteaptă economiștii și mediul de business de la alegerile din 4 mai?
„Așteaptă stabilitate și așteaptă o direcție, probabil. O direcție să știm în ce zonă mergem, ce anume se va schimba în privința fiscalității, pe ce politici fiscale o să putem să ne bazăm bugetele, o să putem să ne bazăm planurile de business viitoare. Toate tranzacțiile mari sunt oarecum blocate, sunt în așteptare. Dacă este să ne uităm și pe datele din indicatorii monetari, din credite și depozite, putem să vedem că în primele două luni ale anului companiile nu prea au luat credite. Au mai consumat dintre depozitele pe care le aveau, s-a consumat și cash-ul existent, dar nu prea s-au tras credite. Ceea ce mie, ca economist, îmi arată că companiile nu au făcut investiții, din moment ce nu au luat credit. Pentru că marea majoritate a acestor investiții sunt făcute totuși pe credit. Trebuie să recunoaștem acest lucru”, conchide el.