- România urcă pe locul 29 în clasamentul „avuţiei naţiunilor”, datorită creșterii cheltuielilor private.
- Indicele WNI măsoară beneficiile economice per cetăţean și calitatea cheltuielilor publice.
- Polonia este pe locul 27, iar Cehia conduce în gestionarea cheltuielilor, scrie ZF.
România urcă patru poziții și ajung pe locul 29 în clasamentul „avuţiei naţiunilor” realizat de Warsaw Enterprise Institute. Clasamentul se bazează pe Indicele WNI (Wealth of Nations Index), care reprezintă o alternativă la PIB-ul per capita și reflectă acumularea de beneficii economice per cetăţean anual, scrie ZF.
România se află între Polonia (locul 27) și Ungaria (locul 32). Creșterea economică a României este determinată de îmbunătățirea cheltuielilor private. În topul general, Irlanda, Elveția și Norvegia ocupă primele trei locuri.
Wealth of Nations Index este o alternativă a PIB-ului per capita
Indicele WNI măsoară acumularea de beneficii economice pe cap de locuitor anual în țările din UE și OCDE, precum și în economiile mari ale lumii. Deși similar cu PIB-ul per capita, WNI se distinge prin analiza cheltuielilor publice, ce include dinamica cheltuielilor private pe cap de locuitor și calitatea cheltuielilor publice în opt domenii esențiale: apărare, securitate, infrastructură, educație superioară, sănătate, mediu, precum și libertatea de întrunire. În cadrul acestei analize, WNI oferă o înțelegere mai largă a dezvoltării economice față de tradiționalul PIB.
Care e topul țărilor în WNI?
În ediția actuală a WNI, primele locuri sunt ocupate de Irlanda, Elveţia și Norvegia, care reușesc să depășească Statele Unite ale Americii. Acest clasament reflectă, pe lângă cheltuielile private, și calitatea cheltuielilor publice și alți factori economici relevanți, ceea ce face ca WNI să fie un indicator mai complet pentru evaluarea „avuției națiunilor”.
Care e situația României în cadrul Indicelui WNI?
România avansează patru poziții față de anul trecut, cu un scor de 61,8, și se situează pe locul 29. Deși este aproape de Polonia, care ocupă locul 27 cu un scor de 66,2, România se află înaintea Ungariei, care este pe locul 32 cu un scor de 60,7. În ceea ce privește cheltuielile private, România urcă pe locul 27, iar la capitolul cheltuielilor publice, se află pe poziția 34, cu un scor de 48.
Cum evoluează cheltuielile publice și private?
În ceea ce privește cheltuielile private pe cap de locuitor, România urcă trei poziții și ajunge pe locul 27. Totuși, Polonia se află înaintea României, pe locul 26, iar Cehia este lider regional la acest capitol și ocupă locul 22, în urcare față de anul 2024.
La capitolul cheltuieli publice, România ocupă locul 34, cu un scor de 48, poziție neschimbată față de anul anterior. Polonia, cu un scor de 56,5, se află pe locul 30, în scădere o poziție față de 2024, iar Cehia rămâne lider regional, cu un scor de 70,4, pe locul 14.
Care e potențialul militar al României?
România se află pe locul 33 în clasamentul potențialului militar, cu un scor de 58,8, în scădere față de 2024. Polonia este lider regional la acest capitol, ocupă locul 14 cu un scor de 83,3, în creștere față de anul anterior.
Care e situația economiilor din Europa de Vest?
În raportul publicat, e menționat că majoritatea țărilor bogate din Europa de Vest stagnează economic și nu reușesc să se redreseze complet de pe urma pandemiei de coronavirus.
Aceste economii nu înregistrează progrese semnificative, iar în ciuda unor cheltuieli publice considerabile, nu reușesc să îmbunătățească semnificativ gestionarea resurselor financiare.
Care sunt modelele de eficiență ale Spaniei și Croației?
Spania și Croația sunt menționate ca exemple de eficiență în gestionarea cheltuielilor publice. Deși Polonia are cheltuieli publice similare, Spania și Croația reușesc să administreze mult mai eficient aceste resurse, ceea ce le oferă un avantaj în raport cu economiile mai mari ale regiunii.
Care e impactul războiului comercial asupra sectorului privat?
În raportul Warsaw Enterprise Institute se subliniază că războiul comercial global ar putea afecta sectorul privat la nivel mondial, ce exacerbează problemele economice deja existente. Aceste riscuri pot afecta negativ dezvoltarea economică a multor națiuni, inclusiv a celor din Europa și din afaceri internaționale.