- S&P revizuieşte perspectiva de rating a României la negativ.
- S&P confirmă ratingul suveran “BBB-/A-3” pentru România.
- România riscă retrogradarea la categoria junk.
- S&P vede o creştere economică de 1% pentru România în 2025.
- Barna: Avem nevoie de măsuri de reducere a deficitului bugetar.
- Cheltuielile statului cresc în primele 11 luni din 2024 cu 21% an/an.
- Valoarea deficitului crește cu 71% în primele 11 luni din 2024 an/an.
Agenţia americană S&P revizuieşte perspectiva de rating a României la negativ, cu un pas înainte de categoria nerecomandată investitorilor. „Perspectiva negativă reflectă opinia noastră privind riscurile crescânde pentru finanţele publice ale României în următorii câţiva ani. Aceasta urmează unor deficite medii de 7,6% din PIB începând din 2020, în timp ce raportul datorie-PIB a crescut cu peste 15%”, scrie agenția.
Dacă economia nu ajută bugetul, iar deficitul bugetar din 2025 va fi mai mare decât aşteptările, România trece la categoria junk, mai spun analiștii. S&P vede o creştere economică de numai 1% pentru România în 2025, mult sub aşteptările analiştilor locali sau ale guvernului şi Comisiei Europene, care prognozează creşteri de 2,5-3%.
Ce spune Răzvan Botea, jurnalist, ZF pentru Aleph Business?
Ce impact are aceasta scadere a perspectivei ratingului de ţară al României la „negativ”, la o lună după ce Fitch, cea mai mare agenţie de rating, a făcut aceeaşi mişcare? Ce inseamna pentru romani, pentru business-ul romanesc, pentru creditele acordate si care vor fi acordate?
România se confruntă cu un necesar major de finanțare în 2025
,,În 2025, România are un necesar de finanțare estimat între 250 și 300 miliarde de lei, echivalentul a 50-60 miliarde de euro. Din acest total, aproximativ 13 miliarde de euro trebuie obținute de pe piața externă. Investitorii sunt acum extrem de atenți la evoluțiile economice din România, monitorizând atent deficitul bugetar, cheltuielile publice și veniturile. Oricare deviație de la normal va determina creșterea costurilor de împrumut.”
Piața obligațiunilor de stat reflectă riscurile economice din România
,,Piața obligațiunilor de stat din România a devenit comparabilă cu cea din Polonia, un semnal important despre atenția acordată economiei românești. Când agențiile de rating schimbă perspectiva de la „stabil” la „negativ”, costurile de împrumut cresc instantaneu. Dobânzile pentru împrumuturile în lei sunt deja la 8%, un nivel ridicat care reflectă riscurile economice percepute de investitori. În 2024, România plătește deja dobânzi de aproximativ 3% din PIB, un cost semnificativ care pune presiune pe bugetul național.”
Reducerea deficitului bugetar devine o prioritate urgentă
,,România trebuie să reducă deficitul bugetar cu două puncte procentuale din PIB în 2025, o misiune dificilă, având în vedere că nu există încă soluții clare pentru a diminua cheltuielile publice. De asemenea, datoria publică și dobânzile reprezintă o povară semnificativă pentru cetățeni, iar acest lucru nu poate continua mult timp fără a afecta stabilitatea financiară a țării.”
Riscul retrogradării la ratingul „junk” amenință economia românească
,,Riscul ca România să ajungă la un rating „junk” este real și ar putea avea efecte devastatoare asupra economiei. Măsurile de prevenire a acestui scenariu includ creșterea economică și stabilitatea zonei euro, precum și reducerea cheltuielilor publice, nu prin creșterea taxelor, care ar putea înrăutăți și mai mult situația economică.”
Soluțiile pentru reducerea cheltuielilor bugetare sunt realizabile
,,România dispune de soluții concrete pentru reducerea cheltuielilor publice. Una dintre acestea este reducerea numărului de angajați din administrația publică, estimându-se că aproximativ 800.000 de angajați ar putea fi eliminați din sectorul public. De asemenea, reorganizarea teritorială și privatizarea unor companii de stat ar putea contribui semnificativ la reducerea costurilor guvernamentale și la îmbunătățirea eficienței economice.”
Măsuri urgente pentru stabilizarea economiei românești
,,Pentru a asigura sustenabilitatea economiei și stabilitatea financiară, România trebuie să adopte măsuri urgente de reducere a cheltuielilor bugetare și de stimulare a economiei. Aceste măsuri sunt esențiale pentru a preveni o criză economică majoră și pentru a restabili încrederea investitorilor. Guvernul trebuie să își asume responsabilitatea pentru deciziile economice și să acționeze cu transparență și eficiență.”
Background
Agenția de Rating S&P modifică perspectiva asupra economiei României
Agenția de rating Standard & Poor’s (S&P) a modificat perspectiva asupra economiei României, trecând-o de la „stabil” la „negativ” pentru a reflecta riscurile semnificative pentru finanțele publice ale țării. S&P consideră că planul de consolidare fiscală al Guvernului ar putea fi o provocare, mai ales din cauza fragmentării politice crescute, evidențiată de rezultatele legilor adoptate anul trecut, și din cauza unei creșteri economice mai lente decât era anticipat. Agenția estimează că, în absența unor măsuri suplimentare, deficitul bugetar nu va scădea sub 6% din PIB înainte de 2028, ceea ce ar agrava presiunea asupra economiei.
Datoria publică și costurile dobânzilor vor crește semnificativ
S&P anticipează că datoria publică netă a României va depăși 60% din PIB până în 2027, iar costurile cu dobânzile vor rămâne ridicate, stabilizându-se probabil la un nivel de aproximativ 8% din veniturile pe termen mediu. Deficitul bugetar al României din ultimii ani, în special cel din 2024, a fost mult mai mare decât estimările agenției, atingând aproape 8,7% din PIB, ceea ce a depășit substanțial așteptările inițiale. Aceste depășiri constante au dus la o creștere semnificativă a datoriei publice, cu o valoare de 2,5 ori mai mare decât în 2020, iar costurile dobânzilor s-au triplat. În plus, nevoile de refinanțare ale Guvernului s-au intensificat, iar politicile fiscale relaxate au agravat situația, în loc să o ajute.
Riscurile economice și dezechilibrele persistente ale României
Una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă România este unul dintre cele mai ridicate deficite de cont curent dintre piețele emergente, care se menține aproape de 7% din PIB pe termen mediu. Aceste dezechilibre economice persistente afectează stabilitatea financiară a țării și o expun pe piața globală la riscuri mai mari, ceea ce duce la un cost mai mare al împrumuturilor externe și o presiune suplimentară asupra finanțelor publice.
Reacțiile oficialilor români la schimbarea perspectivei de rating
Reacțiile oficialilor români la schimbarea perspectivei din „stabil” în „negativ” au fost mixte. Barna, a subliniat că modificarea perspectivei reprezintă un semnal clar din partea agenției de rating S&P și a subliniat necesitatea de a adopta măsuri urgente pentru reducerea deficitului bugetar. Acesta a susținut că Guvernul trebuie să implementeze rapid măsurile de consolidare fiscală, așa cum au fost convenite cu partenerii europeni, pentru a restabili echilibrul bugetar și a întări credibilitatea fiscală a țării.
Barna Tánczos, Ministrul Finanțelor
În schimb, Marcel Boloș, fostul ministru de finanțe, a afirmat că nu doar deficitul bugetar a determinat scăderea ratingului de țară, ci și o combinație de factori, inclusiv instabilitatea politică și încetinirea creșterii economice. El a menționat că măsurile guvernamentale, cum ar fi creșterile de pensii și salarii, dar și cheltuielile mari cu investițiile, au contribuit semnificativ la creșterea deficitului bugetar.
Marcel Boloș, fostul ministru de finanțe
Bursa de Valori București și încercările de integrare în piețele internaționale
În acest context economic și financiar complex, Radu Hanga, președintele Bursei de Valori București, depune eforturi pentru a introduce piața românească în indici internaționali, precum MSCI, care ar putea aduce acces direct la investitori mai mari și mai diversificați. Cu toate acestea, politicile fiscale și cheltuielile bugetare mari și nejustificate pot anula aceste eforturi, afectând în mod negativ accesul României la piețele financiare internaționale și impactând astfel dezvoltarea Bursei și atragerea de capital extern.
Radu Hanga, președintele Bursei de Valori București