- PIB-ul României crește cu 0,3% în T1/2025 față de T1/2024.
- PIB-ul României stagnează în T1/2025 față de T4/2024.
- Agricultura nu contribuie la PIB; activitatea rămâne stabilă la 100,6%.
INS publică datele oficiale ale PIB-ului în T1/2025. Comparativ cu același trimestru al anului trecut, PIB-ul crește cu 0,3%. Dar stagnează comparativ cu ultimult trimestru al anului 2024.
Produsul intern brut estimat pentru trimestrul I 2025 a fost de 375 miliarde lei preţuri curente, în termeni reali. Constribuţia consumului a fost revizuită în jos, iar impactul investiţiilor a crescut uşor.
Ce spune Radu Nechita, profesor de economie, Universitatetea Babeș-Bolyai?
”Da, dobânda cheie nu are cum să scadă dacă Banca Națională dorește să combată inflația pe care politica monetară de până acum a provocat-o. Eu nu m-aș aștepta la o scădere a ratelor dobânzilor din foarte multe motive. Unul fiind încercările recente de a contracara inflația care este la un nivel prea ridicat. Un alt motiv ar fi și riscurile pe care noi le avem dacă lăsăm să se deterioreze mai mult decât până acum acest indicator. Nu avem motive de bucurie pornind de la aceste cifre, dar nici nu putem să pretindem că suntem foarte surprinși de ceea ce se întâmplă.
Sunt ani în care guvernul român a anunțat măsuri fiscale întreprinzătorilor și contribuabilor în general de pe o zi pe alta. Să ne amintim cum au fost anunțate măsurile în 2020 și la sfârșitul 2023 pentru 2024 în decembrie și așa mai departe. Deci suntem într-o stare de incertitudine care durează de multă vreme, dar care în ultimele șase luni a fost amplificată. Faptul că avem o creștere economică practic în marja de eroare și acolo după virgulă înseamnă că de fapt noi nici nu știm exact, sigur, sigur, sigur, dacă nu cumva avem o recesiune.
În anii trecuți a fost la fel. Un trimestru aveam o ușoară creștere, în celălalt trimestru aveam o ușoară scădere. Din punct de vedere oficial, recesiune înseamnă când sunt două trimestre succesive de scădere a produsului intern brut. Noi am fost acolo, așa, la limita dintre recesiune și creștere economică, adică, altfel spus, am pierdut vremea. Nu am avut creștere economică și înseamnă că noi nu avem capacitatea de a produce bogăție. Prosperitatea noastră, prezentă și viitoare, sunt ambele amenințate. Asta este interpretarea datelor.
Depindem foarte mult, din păcate, depindem foarte mult de deciziile politice care au fost amânate atât de mult timp. Noi nu putem să rezolvăm niște probleme care au fost acumulate în decursul anilor doar cu câteva măsuri luate la probabil o lună sau poate nici o lună de la schimbarea guvernului. Pe mine ce mă interesează, ca să pot să văd mai bine în ceața viitorului, mă interesează să văd că această clasă politică a înțeles care sunt greșelile care au fost făcute și anume creșterea cheltuielor publice într-un mod mult prea accelerat, într-un mod nesustenabil.
La fel, diagnosticul odată pus ne conduce către niște măsuri care ar fi logice să fim mai atenți cu cheltuirea banului public. Suntem foarte surprinși că acum trebuie să luăm niște măsuri foarte, foarte dure impuse de creditorii internaționali sau dacă avem nevoie de banii lor trebuie să dansăm cum cântă ei. Eu mi-aș dori ca România, ca guvernul nostru să nu mai fie pus în situația de a se ruga de creditorii internaționali să îi mai prelungească datoria la caiet.
Noi am ajuns în această situație pentru că s-a cheltuit, guvernul român a cheltuit mult peste veniturile bugetare care au crescut. Nu este adevărat ce spun mulți politicieni și experți cu priză la clasa politică și încasările bugetare au crescut în ultima vreme doar că toată această clasă politică a cheltuit cu 20-30% mai mult decât încasările bugetare. Deci, dacă există o schimbare de atitudine din partea acestei clase politice dacă ne-am învățat minte și noi ca alegători că nu există nimic gratis că nu putem să trăim pe datorie decât o vreme și că vine scadența atunci există șanse să ne redresăm.
Măsurile vor trebui să fie unele cu efecte pe termen scurt altele luate mai cu efecte pe termen mediu și la fel unele cu viziune, strategie pe termenul. Acum, ce s-a luat până acum? Măsurile care au fost luate până acum a fost hai să facem rost de bani repede pentru că pe creditori, pe creditori internaționali nu-i interesează cât de bine vom trăi noi în viitor. Ei vor să-și securizeze recuperarea banilor pe care ni-i dau nouă împrumuri. Nu-i interesează cum trăiește debitorul. Mâna care dă este deasupra celei care primește.
Și atunci, trecem peste această etapă și nu mai facem lucrurile pe care le-am făcut ca să ajungem într-o altfel de situație. Ne învățăm minte. Și sunt lucruri care urmează să fie făcute, sper să fie făcute. În funcție de asta, vom avea fie un început de creștere economică, poate nu neapărat din trimestru viitor, dar posibil începând de la anul, fie ne vom înfunda într-o mlaștină a creșterilor de impozite, a creșterii datorilor, a umblat pe la FNI, poate și la alți creditori, care pun măsuri, din punct de vedere fiscal, și mai dure decât tot ce am văzut noi până acum”, spune el.