- PIB-ul crește cu 2,1% în trimestrul al treilea față de trimestrul doi
- Economia scade cu 1% în primele nouă luni, pe seria ajustată
- Radu Nechita explică rolul investitorilor și al fondurilor europene
Creșterea economică a României îți aduce, în sfârșit, o veste bună, dar și un motiv de prudență. PIB-ul avansează cu 2,1% în trimestrul al treilea din 2026 față de trimestrul anterior, potrivit datelor INS. Totuși, economia rămâne pe minus la nivelul primelor nouă luni. Radu Nechita, profesor de economie și conferențiar universitar la Universitatea Babeș-Bolyai, explică pentru Aleph Business de ce revenirea nu garantează o redresare de durată.
Creșterea economică a României aduce primul semnal pozitiv din 2026
Economia revine pe creștere după un început de an dificil. Potrivit datelor INS, PIB-ul crește cu 2,1% față de trimestrul precedent, pe seria ajustată sezonier.
Față de aceeași perioadă din 2025, avansul este însă de numai 0,3% pe seria ajustată și 0,1% pe seria brută.
Radu Nechita explică faptul că o parte din revenire poate fi influențată de nivelul redus al PIB-ului din trimestrele anterioare.
„Cred că o parțială explicație este ceea ce se numește efect de bază, în sensul că după o perioadă în care a scăzut PIB-ul, termenul nostru de comparație este un PIB mai mic decât era mai demult.”
Economia rămâne pe minus după primele nouă luni
În perioada ianuarie-septembrie 2026, PIB-ul scade cu 1% față de aceeași perioadă din 2025, pe seria ajustată sezonier. Pe seria brută, declinul este de 0,3%.
Datele pentru trimestrele anterioare au fost revizuite de INS. Contracția din primul trimestru a fost recalculată de la 0,1% la 0,3%, în timp ce trimestrul al doilea indică stagnare.
„Eu aș fi prudent în a ne entuziasma atunci când ne referim la această creștere a unui trimestru față de un trimestru precedent”, spune Radu Nechita.
Profesorul atrage atenția că evoluția pe termen mai lung oferă o imagine mai relevantă decât rezultatul unui singur trimestru.
Creșterea economică a României beneficiază de sprijinul investitorilor
Radu Nechita consideră că revenirea reflectă și capacitatea mediului privat de a susține activitatea economică, în ciuda incertitudinii politice.
„Există o parte din întreprinzătorii din România și din străinătate care sunt în continuare dispuși să parieze pe această economie, în ciuda ceea ce se întâmplă în sectorul politic, care rămâne din păcate o fabrică de incertitudine.”
Profesorul subliniază și contribuția fondurilor europene la susținerea economiei.
„Și parțial trăim și cu perfuzii din spre Uniunea Europeană.”
Potrivit economistului, investițiile și activitatea întreprinzătorilor contribuie la limitarea efectelor încetinirii economice.
Radu Nechita avertizează că revenirea poate fi temporară
Creșterea de 2,1% reprezintă un semnal pozitiv, dar nu confirmă că România a depășit perioada dificilă.
„La un moment dat, prăbușirea se oprește și trendul se inversează”, explică Radu Nechita.
Economistul consideră că rezultatele trebuie analizate pe perioade mai lungi, pentru a evita concluziile premature.
Pentru companii, revenirea PIB poate susține încrederea în economie. Totuși, o creștere trimestrială nu înseamnă automat investiții mai mari, salarii mai bune sau un consum mai puternic.
Creșterea economică a României are nevoie de continuitate
Ultimul trimestru din 2026 va fi important pentru evaluarea direcției economiei. Dacă avansul continuă, România ar putea reduce pierderile acumulate în prima parte a anului.
Radu Nechita recomandă prudență în interpretarea cifrelor și pune accent pe evoluția anuală a PIB-ului.
„Ceea ce este însă mai relevant în analiză, este ceea ce se întâmplă pe termen un pic mai lung.”
Datele INS din 13 noiembrie reprezintă estimări-semnal. Prima variantă a datelor provizorii pentru trimestrul al treilea urmează să fie publicată pe 7 decembrie 2026