- Radu Nechita, economist: Investițiile trebuie să meargă pe piață reglementată, pe burse din state gestionate cât de cât decent, cu reglementări rezonabile.
- În 2025, Pilonul II gestionează peste 170,8 miliarde lei pentru 8 milioane de români.
- ASF propune limitarea retragerii la 25% din sumă la pensionare, iar restul să fie plătit eșalonat sau ca pensie viageră.
În 2025, Pilonul II de pensii administrează peste 170,8 miliarde lei pentru circa 8 milioane de români. ASF propune ca la pensionare să nu se mai poată retrage toți banii odată, ci doar 25%, iar restul să fie plătit eșalonat sau ca pensie viageră. Economistul Radu Nechita subliniază că fondurile sunt proprietate privată, nu a statului.
Ce spune Radu Nechita, economist?
„Aș dori doar să precizez că legea respectivă, așa cum a fost ea lansată inițial în 2004-2006, cu fondurile din 2008 începând să funcționeze, prevedea de la articolul 1 că este vorba de un fond de pensie, adică nu a fost vorba niciodată de retragerea banilor toți integral. Povestea este invers.
Nu că nu se mai lasă retragerea integrală a banilor, niciodată n-a fost vorba de asta, ci se permite, spre deosebire de intenția legiuitorului din acea perioadă și de rolul unui fond de pensie, o retragere anticipată a 25% din capitalul acumulat. Consecința acestei măsuri ar fi că, sigur, ne bucurăm de acei 25%, dar pensia generată de capitalul rămas va fi mai mică. E ca și cum am avea un apartament de trei camere pe care îl dăm în chirie.
Dacă îl vindem și ne mutăm într-unul de două camere doar, sigur că da, ne bucurăm de diferența dintre prețurile de vânzare ale celor două apartamente. Dar chiria pe apartamentul de două camere pe care am putea să o avem va fi mai mică. Deci, cam asta este decizia pe care vor trebui să o ia beneficiarii pensiilor plătite de Pilonul II.
Ar fi foarte bine deja ca legile care există să fie aplicate. Și anume, ca acea contribuție care este redirecționată din CAS-ul care ne este reținut în fiecare lună să ajungă la 6% din salariul brut, așa cum prevedea legea să se ajungă încă din 2016. Deci, noi suntem foarte, foarte în urmă cu legile pe care le avem în aplicare și noi vrem să schimbăm legile.
Hai să respectăm legile existente și după aia povestim ce e de schimbat din ele. Deci, noi suntem foarte, foarte în urmă. Ce înseamnă asta? Înseamnă că noi, toți cei care ar fi putut să beneficieze de niște contribuții mai mari în Pilonul II, care să permită acumulări semnificative în toată această perioadă, din 2016 până acum, nu au făcut-o.
Uitați-vă cu cât a crescut bursa. Mai înainte vorbeați de creșterile de la S&P 500 și alți indicatori. Deci, toate aceste creșteri ale burselor ar fi putut să fie reflectate în activele acumulate de membrii cotizanți din pilonul 2. Se poate cuantifica exact cât au pierdut.
Deci, hai să ajungem la 6%. Dacă vrem și constatăm că, vai de mine, sunt sume mici în Pilonul II. Da, sunt sume mici pentru că și contribuțiile au fost foarte mici acolo. Ar fi putut fi mult mai mari dacă legea ar fi fost respectată.
Dacă vrem să modificăm legea în interesul participanților, dacă ar depinde de mine, eu aș mări contribuția nu doar la 6%, aș împinge-o foarte, foarte mult în sus, în așa fel încât fondurile acumulate în Pilonul II să fie într-adevăr în măsură să genereze o pensie. Acest proces trebuie făcut cu atenție pentru a nu lăsa descoperiți pensionarii care sunt acum finanțați, ca să zic așa, pensiile lor sunt finanțate de contribuțiile celorlalți în activitate în acest prezent. Dar tranziția asta ar fi în interesul întregii economii, banii ar fi investiți, nu ar fi tocați și așa mai departe.
O altă modificare pe care aș face-o: potrivit prevederilor actuale ale legii, fondurile de pensii sunt foarte, foarte limitate în domeniile în care pot investi. Este un lucru bun pentru că nu ne dorim FNI-uri să investească în acțiuni necotate sau în obligațiuni necotate, pe piață, pe piață reglementată. E bine că există această cerință.
Investițiile trebuie să meargă pe piață reglementată, pe burse din state gestionate cât de cât decent, cu reglementări rezonabile. Dar, în practică, ce constatăm? Constatăm că fondurile de pensii cumpără titluri de stat emise de statul român în proporție de 2-3-3 sferturi, în funcție de perioadă. Este prea mult.
Dă un pic mai multă siguranță, în sensul că valoarea activelor nu fluctuează foarte mult, dar creșterile la obligațiuni, la titlurile de stat, venitul acumulat și așa mai departe, sunt mult mai mici decât în cazul acțiunilor pe termen lung. Și atunci, modificarea pe care aș face-o ar fi ca portofoliile acestor fonduri de pensii să meargă mai degrabă către 50%-50% acțiuni, sau, ideal, asta este recomandarea frecvent întâlnită la cei care se ocupă cu gestiunea, cu sfaturile de gestiune de portofoliu, mai degrabă 60% acțiuni și 40% obligațiuni. Deci cumva invers, opus de ceea ce se întâmplă acum în practică.
Un alt element care ar putea ajuta participanții mai mult decât membrii industriei de la noi ar fi posibilitatea de a subscrie la alte fonduri din străinătate, dar să nu visăm prea tare. O posibilitate care ar fi accesibilă, nu cu foarte, foarte mare dificultate de modificare legislativă, ar fi investirea în acțiuni care replică indici bursieri. Adică, sunt bănci și fonduri de investiții la noi care fac acest lucru în prezent, adică copiază, ca să zic așa, exact indicele Bursei de Valori București.
Care este avantajul unui astfel de mecanism în fonduri care replică indici bursieri? Nu-i mare bătaie de cap. Deci gestiunea acestor fonduri ar fi mult, mult mai ieftină decât o gestiune care încearcă să bată piața. Îți trebuie niște echipe foarte, foarte pregătite, îți trebuie niște investiții în capital și în capital uman care generează și, uneori, justifică niște comisioane de gestiune mai ridicate decât ar fi cazul.
Deci, cam astea ar fi modificările pe care eu le-aș lua în discuție. Acum, hai să vedem ce se va întâmpla. În niciun caz nu aș lupta pentru mai multă „siguranță” impusă prin restricții absurde de gestiune de portofoliu.
Nu m-aș lupta, hai să putem retrage toată suma dintr-o dată. Pentru că, sincer, hai să ne uităm un pic cam câte păcănele există în țara asta, câte țepe imobiliare se dau și oamenii cad foarte, foarte ușor victime unor astfel de „înghilibele” oportunități investiționale fluturate pe sub nasul lor. Deci, cumva, dacă înțelegem rolul Pilonului II, înțelegem că el trebuie să asigure o pensie, nu o primă de pensionare”, spune el.