- Guvernul înregistrează un deficit de 7,7% din PIB în decembrie 2025
- Veniturile statului cresc cu 15% în 2025
- Impozitul pe salarii crește cu 20% față de anul trecut
România termină 2025 cu un deficit bugetar de 7,7% din PIB, arată datele preliminare văzute de ZF.
Aceleași date arată că veniturile cresc cu 15% de la an la an, în timp ce cheltuielile au un avans de 11 procente în 2025 față de 2024.
Cheltuielile cu dobânzile ajung la 50 mld. lei, aproape cât investițiile guvernamentale de 67 mld. lei, în timp ce datoria publică crește la 200 miliarde de euro.
Alexandru Nazare, Ministrul Finanțelor, anunță într-o postare pe Facebook că bugetul de stat pentru 2026 intră în etapa finală de pregătire. Obiectivul este adoptarea unui buget realist, construit pe baze fiscale solide, care să susțină relansarea economică și investițiile.
Pentru 2026 guvernul lucrează, conform Comisiei de Prognoză, cu un PIB de circa 2.000 de miliarde de lei, adică circa 400 miliarde de euro.
Pentru anul acesta, un deficit bugetar de 6% din PIB înseamnă aproximativ 24 miliarde de euro.
Guvernul estimează pentru 2026 o creştere economică de 1% şi urmează să prezinte liniile directoare ale bugetului pe acest an în următoarele zile.
Cum traduceți deficitul de 7,7% din PIB în 2025 și de unde vine diferența față de 8,4%?
Ce spune Radu Nechita, economist, pentru Aleph Business?
El spune că „rămâne de văzut dacă au fost amânate cheltuieli”, dar descrie un tipar repetat: „întâi se supraestimează veniturile fiscale”, apoi se aliniază cheltuieli mai mari decât veniturile, iar deficitul sare peste ținta inițială. În lectura lui, deficitul din 2025 rămâne „atât de mare” încât România se expune riscurilor europene, iar autoritățile caută „păsuire” prin măsuri care „ne-au explodat nouă în portofel”, adică majorări de impozite, în locul tăierilor de cheltuieli. Radu Nechita punctează că veniturile totale ale statului cresc cu 68 mld. lei, iar cheltuielile cu 64 mld. lei și concluzionează: „am încetinit viteza de prăbușire”, dar „în continuare suntem pe deficit” și „mai avem foarte mult până să ieșim la suprafață”. Nechita respinge ideea de relansare prin noi cheltuieli publice și avertizează că „orice cheltuială publică înseamnă impozite viitoare”, iar câștigătorii sunt cei „mai pricepuți în jocul redistribuirilor”. Soluția lui este o direcție inversă: creșterea PIB-ului prin măsuri care „încurajează activitatea productivă”, inclusiv „reducând ratele de impozitare pe activitățile productive”.
Poate scădea deficitul la 6%–6,5% din PIB în 2026 și ce trebuie să conțină bugetul ca să ajungem acolo?
Radu Nechita spune că România „continuă un trend”, dar viteza de reducere a deficitului este „mai mică decât ar trebui să fie”. El indică o listă de zone unde vede loc de ajustare: „cheltuieli publice la care ar trebui să renunțăm”, primării care „există doar în beneficiul primarului și a celor din aparatul primăriei”, proiecte trecute la „investiții” care sunt, în opinia lui, „cadouri făcute unor firme atent selecționate”, plus o distribuție ineficientă a personalului, cu „număr excesiv” în unele zone și „deficite de personal” în altele. În concluzie, el spune că există „o marjă de manevră semnificativă” pentru reducerea cheltuielilor, dar susține că „rețelele clientelare transpartinice” se opun reducerilor „pe bune”, pentru că „supraviețuirea lor politică” și „nivelul lor de trai” depind de „capacitatea lor de a sifona în continuare banul public”.