- Laurian Lungu consideră că România nu valorifică fondurile europene și stimulentele pentru investiții la fel de eficient ca Polonia. Economistul susține că lipsa unei strategii industriale consecvente limitează dezvoltarea economică.
- Dan Șucu, președintele Concordia, propune trecerea de la „Made in Romania” la „Created in Romania”. Potrivit datelor citate de acesta, mașinile și echipamentele reprezintă 47% din exporturile de bunuri ale României.
- Dezvoltarea unor produse și tehnologii proprii necesită investiții în cercetare, facilități fiscale stabile și o strategie pe cel puțin zece ani. Lungu consideră că firmele românești pot deveni competitive în anumite nișe internaționale.
Mai multe produse create în România ar putea aduce o valoare economică mai mare companiilor locale, dar schimbarea necesită o strategie industrială pe termen lung. Laurian Lungu, economist și cofondator al Consilium Policy Advisors Group, consideră că România nu a valorificat fondurile europene și politicile de investiții la fel de eficient precum Polonia. Economistul critică instabilitatea facilităților fiscale și lipsa unei direcții economice consecvente. În opinia sa, trecerea de la „Made in Romania” la „Created in Romania” poate dura un deceniu și depinde de investiții în cercetare, inovare și extinderea companiilor românești.
Companiile vor mai multe produse create în România
Dezvoltarea de produse create în România reprezintă următoarea etapă a transformării economiei, potrivit viziunii prezentate de Dan Șucu, președintele Confederației Patronale Concordia. Acesta susține că firmele trebuie să evolueze de la producția pentru companii străine la dezvoltarea propriilor produse și tehnologii.
La European Forum for New Ideas, organizat la Sopot, în Polonia, Șucu prezintă progresele industriei românești. Potrivit datelor citate de acesta, mașinile și echipamentele reprezintă 47% din exporturile de bunuri ale României.
Industria auto, sectorul energetic și software-ul contribuie la dezvoltarea bazei industriale. Totuși, simpla creștere a producției nu garantează că firmele locale păstrează o parte mai mare din valoarea economică.
Mesajul transmis de Confederația Patronală Concordia pune accentul pe inovare și dezvoltarea unor produse proprii. Obiectivul presupune investiții în cercetare, proiectare și tehnologii care pot fi comercializate pe piețele internaționale.
Laurian Lungu consideră că România dispune de o bază industrială importantă, dar întâmpină dificultăți în transformarea acesteia într-un avantaj competitiv durabil.
În opinia sa, tranziția către produse dezvoltate local depinde de politicile economice aplicate de stat. Economistul atrage atenția că România trebuie să recupereze decalajul față de economiile care au investit consecvent în dezvoltarea industrială.
Polonia valorifică fondurile europene în industrie
Laurian Lungu consideră că diferența dintre România și Polonia pornește inclusiv de la modul în care cele două țări utilizează fondurile europene.
Ambele economii beneficiază de finanțări comunitare pentru infrastructură și dezvoltare. Totuși, economistul susține că Polonia direcționează mai eficient resursele către sectoare care pot genera producție și investiții suplimentare.
„România pare că nu a făcut același lucru”, afirmă Lungu.
Potrivit acestuia, succesul Poloniei este susținut de o strategie industrială mai consecventă. Autoritățile poloneze acordă facilități și stimulează investițiile în cercetare, dezvoltare și inovare.
Economistul consideră că aceste politici contribuie la consolidarea capacităților productive și la extinderea companiilor.
În România, investițiile în infrastructură și dezvoltare industrială nu sunt întotdeauna integrate într-o strategie economică pe termen lung, susține Lungu.
O parte dintre resursele disponibile este orientată către nevoi imediate, în timp ce dezvoltarea unor industrii competitive necesită continuitate.
În opinia economistului, produsele create în România pot deveni competitive dacă finanțarea este corelată cu obiective industriale clare.
O asemenea abordare presupune identificarea sectoarelor cu potențial și susținerea investițiilor necesare pentru dezvoltarea lor.
Facilitățile fiscale instabile frânează cercetarea
Laurian Lungu consideră că instabilitatea politicilor fiscale reprezintă un obstacol important pentru investițiile private.
Cercetarea și dezvoltarea presupun proiecte cu durate de mai mulți ani. Companiile trebuie să poată anticipa costurile, facilitățile fiscale și condițiile economice în care își desfășoară activitatea.
Economistul critică deciziile prin care unele facilități sunt introduse pentru perioade scurte și ulterior retrase.
„România nu a făcut acest lucru în mod consistent”, afirmă Lungu despre sprijinul pentru investiții și inovare.
În opinia sa, Polonia beneficiază de o abordare mai stabilă. Companiile primesc stimulente pentru cercetare și dezvoltare, iar investițiile sunt susținute prin politici care acoperă perioade mai lungi.
Economistul consideră că lipsa predictibilității limitează proiectele care ar putea genera tehnologii și produse create în România.
În același timp, Lungu atrage atenția asupra instabilității macroeconomice. Acesta susține că România revine periodic la dezechilibre bugetare, după perioade în care reușește să le reducă.
În evaluarea sa, creșterile cheltuielilor pentru salarii și pensii contribuie la aceste dezechilibre. Astfel, resursele disponibile pentru investiții productive pot fi limitate.
Anterior, într-o analiză publicată de Aleph Business, Laurian Lungu explică dificultățile ajustării deficitului bugetar și efectele deciziilor fiscale.
Pentru dezvoltarea unor produse proprii românești, economistul consideră necesară o politică de investiții care nu se schimbă odată cu fiecare ciclu bugetar.
Companiile locale întâmpină bariere la extindere
Laurian Lungu atrage atenția că puține companii românești reușesc să se extindă semnificativ în afara pieței interne.
„Firmele românești nu au această alonjă”, afirmă economistul.
Acesta consideră că dificultățile apar inclusiv la nivel regional, nu doar în competiția cu marile companii internaționale.
În opinia sa, România are exemple de firme care dezvoltă produse și servicii proprii. Totuși, acestea nu reprezintă încă un segment suficient de extins pentru a transforma structura economiei.
Trecerea la produse create în România presupune mai mult decât dezvoltarea unor fabrici. Firmele trebuie să își poată comercializa propriile tehnologii și mărci pe piețe mai mari.
Această schimbare poate aduce o parte mai importantă din veniturile generate de produsele finale către companiile care le dezvoltă.
Într-un articol Aleph Business despre industria românească, reprezentanții mediului de afaceri explică importanța cercetării, proiectării și dezvoltării unor produse cu valoare adăugată mai mare.
Laurian Lungu consideră că succesul internațional necesită atât inițiativă antreprenorială, cât și politici economice consecvente.
Fără aceste condiții, firmele românești pot rămâne concentrate pe producție și pe piața internă, cu posibilități limitate de extindere.
Produsele create în România au nevoie de un plan pe zece ani
Laurian Lungu consideră că transformarea economiei românești nu poate avea loc într-un interval scurt.
„Va trebui să ne gândim de astăzi pentru următorii 10 ani”, afirmă economistul.
În opinia sa, dezvoltarea unor produse create în România necesită o strategie care stabilește priorități industriale și oferă predictibilitate investițiilor.
Companiile trebuie să poată planifica proiecte de cercetare, dezvoltare și extindere fără schimbări frecvente ale condițiilor fiscale.
Lungu consideră că România nu poate concura direct cu marile economii în toate domeniile tehnologice. Expertul menționează competiția tot mai puternică din partea Chinei.
Totuși, anumite sectoare și companii pot identifica nișe în care să dezvolte avantaje competitive. Aceste oportunități pot permite extinderea pe piețele europene și, ulterior, la nivel internațional.
În acest scenariu, obiectivele industriale trebuie susținute prin investiții consecvente, nu prin măsuri temporare.
Economistul consideră că România are nevoie de o schimbare a modului în care sunt stabilite prioritățile economice. Politicile publice trebuie să urmărească dezvoltarea capacităților productive și a inovației pe termen lung.
Pentru companiile românești, trecerea de la „Made in Romania” la „Created in Romania” reprezintă o oportunitate de creștere a valorii adăugate.
Succesul acestei transformări depinde, în opinia lui Lungu, de stabilitatea economică, investițiile în cercetare și capacitatea firmelor de a concura pe piețele internaționale.