- Producția de vin din România scade cu 20% în 2024, dar țara rămâne în top 10 mondial ca suprafață viticolă.
- Consumul intern scade cu 11,4%, dar rămâne peste media ultimilor 5 ani.
- Producția globală atinge un minim istoric, însă exporturile se mențin datorită prețurilor mari.
Producția de vin scade cu aproximativ 19,8% față de anul precedent și ajunge la 3,7 milioane hectolitri, conform celui mai recent raport al Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV). România înregistrează astfel una dintre cele mai semnificative scăderi procentuale din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, își menține statutul de producător stabil într-un context global caracterizat de declin generalizat.
România rămâne competitivă ca suprafață viticolă
În ciuda presiunilor climatice și economice, România își păstrează poziția în topul mondial al suprafețelor viticole. Vița de vie acoperă în prezent o suprafață totală de 187.000 de hectare, dintre care 8.179 de hectare sunt dedicate culturii strugurilor de masă. Această suprafață cunoaște o ușoară creștere de 0,1% față de anul 2023. Datorită acestei extinderi, România ocupă locul opt la nivel mondial și depășește țări cu tradiție precum Portugalia, Chile sau Australia.
Consumul intern de vin e în ușoară retragere
Consumul intern de vin în România se reduce cu 11,4% în 2024 și atinge un total estimat de 3 milioane hectolitri. Cu toate acestea, nivelul de consum actual rămâne cu 4% peste media ultimilor cinci ani, ceea ce indică o anumită reziliență a pieței interne. Chiar și în fața presiunilor economice și a inflației, consumatorii români continuă să susțină piața viticolă. Potrivit OIV, prioritățile pentru viitor includ adaptarea la schimbările climatice, inovația tehnologică în viticultură și atragerea noilor generații de consumatori.
Industria vinului la nivel global continuă declinul
La nivel mondial, producția totală de vin se situează în 2024 la 225,8 milioane hectolitri, ceea ce reprezintă cel mai scăzut nivel din 1961. Față de anul anterior, declinul este de 4,8%, cauzat de o serie de factori meteorologici extremi: înghețuri timpurii, secetă severă, ploi în exces și boli care afectează vița de vie. Aceste condiții perturbă principalele regiuni viticole din ambele emisfere.
Care sunt schimbările în consumul și comerțul internațional?
Consumul mondial de vin în 2024 ajunge la 214,2 milioane hectolitri și marchează o scădere de 3,3% față de 2023. Este cel mai redus nivel de consum global din ultimii 60 de ani. Tendința descrescătoare, începută în 2018, reflectă schimbările în comportamentul și preferințele generaționale ale consumatorilor, influențate totodată de scăderea puterii de cumpărare și de inflație.
Uniunea Europeană înregistrează o producție totală de 138,3 milioane hectolitri în 2024, cu 3,5% mai puțin decât în anul precedent și marchează astfel cel mai mic nivel de producție din secolul XXI. Italia continuă să fie cel mai mare producător mondial, cu 44,1 milioane hectolitri, urmată de Franța, care produce 36,1 milioane hectolitri (în scădere cu 23,5%), și de Spania, cu 31 milioane hectolitri.
Volumul comerțului internațional cu vin stagnează la 99,8 milioane hectolitri. Cu toate acestea, valoarea exporturilor se menține ridicată și ajunge la 35,9 miliarde de euro, datorită unui preț mediu constant de 3,60 euro pe litru. Vinurile îmbuteliate domină piața internațională și reprezintă 50,8% din volumul total exportat și 67% din valoarea totală. În schimb, vinurile spumante și cele ambalate în sistem bag-in-box pierd teren, ce înregistrează scăderi atât în volum, cât și în valoare.