Preţul de referinţă al energiei electrice în Europa a crescut luni cu peste 25%, depăşind pentru prima dată 700 de euro pe megawat-oră. Nivelul este de aproximativ 14 ori mai mare decât media sezonieră din ultimii cinci ani, scrie Bloomberg, citat de Ziarul Financiar.
Preţurile energiei din Germania au crescut la peste 700 de euro (696 de dolari) pe megawatt-oră pentru prima dată în istorie. Rusia a declarat că va opri gazoductul cheie Nord Stream 1 pentru trei zile de reparaţii pe 31 august, ridicând din nou îngrijorarea că livrările vor fi întrerupte definitiv.
„Catastrofa este deja acolo”, a declarat Thierry Bros, profesor în domeniul energiei internaţionale la Sciences Po din Paris. „Cred că întrebarea majoră este când se vor trezi liderii UE la realitate”.
Într-una dintre cele mai îngrozitoare avertismente de până acum, premierul belgian Alexander De Croo a spus că Europa se poate confrunta cu până la 10 ierni grele. Situaţia în cauză ar impune un stres dramatic asupra economiilor majore şi ar lăsa mii de gospodării să se lupte cu preţurile exorbitante ale facturilor. Preocupările legate de economie au împins moneda euro la minumul ultimilor două decenii, în timp ce inflaţia este la cel mai ridicat nivel din ultimii ani.
Europa se află într-o situaţie precară, cu începerea oficială a sezonului de încălzire la o distanţă de o lună de zile. Naţiunile se grăbesc să-şi umple rezervele energetice, dar sunt încă foarte dependente de gazul rusesc şi orice reduceri ulterioare ar putea face raţionalizarea o realitate.
Preşedintele francez Emmanuel Macron i-a avertizat pe oameni cu privire la potenţialele greutăţi din lunile următoare şi le-a cerut să „accepte să plătească preţul libertăţii şi valorilor franceze”, în cadrul unui discurs de vineri care comemora eliberarea unui oraş din sudul Franţei în timpul Războiului Mondial.
Circumstanţele Germaniei sunt deosebit de grave: dependenţa ţării de gazul rusesc o face deosebit de vulnerabilă, forţând-o cu disperare să caute o sursă de aprovizionare alternativă. Naţiunea are în vedere repornirea centralelor pe cărbune şi ar putea prelungi durata de viaţă a centralelor nucleare rămase, îndemnând în acelaşi timp la conservarea gazului. Industriile din cea mai mare economie a Europei resimt deja impactul major al crizei energetice.