- PNRR taie 1,36 mld. euro din modernizarea infrastructurii feroviare și mută 1,87 mld. euro pe împrumuturi, iar materialul rulant pierde 135 mil. euro, scrie ZF.
- Proiectele mari, precum Cluj–Oradea și Caransebeș–Timișoara–Arad, au întârzieri, cu doar câțiva kilometri reabilitați recepționați.
- Infrastructura feroviară rămâne sub standardele europene, cu viteze medii reduse și trafic de pasageri în scădere.
Lista publicată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene arată tăieri majore din bugetele PNRR pentru calea ferată, un sector cu nevoie urgentă de modernizare, conform ZF.
Din finanțarea de 3,24 mld. euro pentru modernizarea infrastructurii feroviare, 1,36 mld. euro se taie, iar 1,87 mld. euro se mută pe împrumuturi. Materialul rulant pierde 135 mil. euro, iar 280 mil. euro se transferă din granturi în credite.
Modernizarea feroviară stagnează, iar traficul de pasageri scade
Proiectele majore, precum electrificarea liniilor Cluj–Oradea–Episcopia Bihor și Caransebeș–Timișoara–Arad, au întârzieri mari: pe Cluj–Oradea se recepționează doar 7 km reabilitați, iar pe Lugoj–Timișoara doar 6 km de linie nouă. Modernizarea materialului rulant avansează lent și este în derulare un contract de 100 mil. euro pentru recondiționarea a 19 locomotive CFR Călători, câștigat de Softronic Craiova.
Infrastructura feroviară din România este mult sub standardele europene: doar puțin peste 4.000 km din cei 10.700 km sunt electrificați, viteza medie a trenurilor de marfă este 27 km/h, iar a trenurilor Regio 46 km/h. În ultimii 30 de ani se modernizează sub 700 km de cale ferată, iar traficul feroviar de pasageri scade constant — 70,8 milioane pasageri în 2023 față de peste 95 milioane acum două decenii. Cea mai mare viteză permisă, 160 km/h pe ruta București–Constanța, nu se atinge constant, pe fondul infrastructurii învechite și al materialului rulant depășit.