Ce se întâmplă dacă nu mai primim petrol rusesc? Rusia acoperă 32% din importurile de petrol în România. 51% dintre ele vin din Kazahstan și restul de 17%, din alte țări. Iar ponderea țițeiului rusesc în consumul total al României este de 22%.
Anul trecut, am importat petrol şi produse petroliere de peste 4,7 miliarde de euro, potrivit INS. În 2020, România depindea de importurile de petrol în proporție de 68%. Stăm destul de bine. Uniunea Europenă are o dependență de 96%. Există însă vulnerabilități, mai ales în contextul conflictului din Ucraina.
Cea mai mare parte a petrolului importat de noi vine pe mare. Iar introducerea unor soluţii alternative de transport al țițeiului stă sub semnul întrebării. La nivel local, funcţionează patru rafinării, care se aprovizionează pe rute maritime.
Am discutat subiectul cu Mihail Batistatu, expert în petrol.
“În primul rând aș vrea să spun că la nivelul României au fost la un moment dat circa 600 de zăcăminte de petrol. La ora actuală sunt puțin peste 200 de zăcăminte de petrol. Există un fenomen natural care se numește resaturare. Asta ar însemna că pot fi reactivate o serie întreagă de zăcăminte care au fost abandonate din considerente de profitabilitate. Dar, în condițiile actuale, o mare parte din ele ar putea deveni profitabile.
Și pentru că noțiunea de petrol, conform legislației românești, include și gazele naturale, aș vrea să spun că și în această privință se pot face pași semnificativi pentru a fi în stare să acoperim chiar integral, în cazul gazelor naturale, consumul intern.
Ca idee, România dispune de niște resurse care nu au fost luate încă în considerare.”, a declarat Mihail Batistatu, expert în petrol.