- România are doar 3,2W capacitate pe cap de locuitor.
- Intel investește 30 mld. € în Germania, România încă așteaptă decizii.
- Eliminarea facilităților fiscale pune presiune pe sectorul IT.
- România nu mai e competitivă cu Bulgaria, Polonia, Moldova.
- 190+ companii cer predictibilitate prin Transilvania IT Cluster.
- România are 30 centre mari de date. În Europa sunt mii.
- Sectorul IT aduce 6-7 mld. euro net anual, dar e ignorat.
- Google și Microsoft analizează România.
- Crețescu, ANIS: Următorii 3 ani vor determina cum arată IT&C pe termen lung.
- Crețescu, ANIS: Trebuie să creștem la 400.000 specialiștii IT.
- ANIS: A.I. va fi motorul principal al economiei viitorului.
- ANIS: Să facem saltul de la declarații la acțiuni, în A.I..
- IT&C generează 22 miliarde de euro, în 2023.
- ANIS: IT&C contribuie cu 14,16% la PIB.
- România investște 0,46% din PIB în cercetare și dezvoltare.
- 5,7% companii IT din România au lansat un produs propriu.
- 27% dintre IMM-uri adoptă tehnologii digitale avansate.
România vrea digitalizare, dar taie facilitățile exact industriei care poate livra acest viitor. În timp ce Intel investește 30 de miliarde de euro în Germania pentru fabrici de cipuri, iar Google și Microsoft iau în calcul noi centre de date în Europa Centrală, România e în stand-by, fără infrastructură digitală robustă și cu o politică fiscală care alungă investitorii.
Capacitatea centrelor de date din România este de 3,2 Wați pe cap de locuitor, de aproape șapte ori mai mică decât media țărilor nordice și sub nivelul din Europa Centrală. Pe hârtie, avem avantaje. Resursă umane calificate, energie verde, conectivitate bună. În realitate, avem impredictibilitate fiscală, lipsă de viziune și tăieri de facilități care lasă fără oxigen un sector care generează anual 6-7 miliarde de euro net din exporturi.
Într-o lume în care fiecare TikTok, fiecare poză și fiecare e-mail generează tone de date, România trebuie să decidă: vrea să stocheze viitorul sau doar să-l comenteze de pe margine?
Ce spune Răzvan Rada, director general, Head Hunting IT, pentru Aleph Business?
România părea, până de curând, una dintre țările emergente cu cea mai bună traiectorie digitală din regiune. Ce s-a întâmplat în ultimele 6 luni?
„În ultimele șase luni de zile, eu cred că România a început să pierdă teritorii pe harta digitală a Europei și a lumii. Practic, a pierdut șansa de a construi și a găzdui una din fabricile de inteligență artificială finanțate de către Uniunea Europeană. După cum știți, în luna decembrie 2024 și, respectiv, martie 2025, România nu a fost aleasă ca locație pentru una din fabricile de inteligență artificială finanțate sau cofinanțate de către Uniunea Europeană.
Din păcate, în ultimul an, așa cum percep eu realitatea socio-politică, România s-a focalizat mai mult pe digitalizarea instituțiilor statului. Și știm aici că statul a demarat și se află în curs de implementare a unor mari sisteme digitale, gen RO e-Factura, RO e-Transport, RO e-Sigiliu, RO e-Case de marcat. Însă, acestea sunt folosite în interiorul instituțiilor. E ca și cum marile companii ar implementa IRP-urile proprii.
Ceea ce observ este o neglijare și o neglijență în ceea ce privește investițiile în centrele mari de date, care mai nou se numesc fabrici de inteligență artificială sau gigafabrici de inteligență artificială. Cred că blocajele politice și o anumită instabilitate guvernamentală pot fi văzute ca și posibile cauze ale acestei situații.
Apoi, poate este doar impresia mea personală, în ultimele 4-5 luni eu cred că lipsește o voce puternică la nivel european care să ne reprezinte. Și poate sunt una dintre acele 10 persoane care au mai rămas în România, care nu înțelege ce s-a întâmplat totuși cu acea încercare de suspendare a președintelui Iohannis în momentul în care, totuși, mandatul dânsului se afla la final și știm bine că la nivel internațional au avut loc o serie de evenimente, de summit-uri, de întâlniri unele formale și mai ales informale în care s-au luat decizii.
Îmi doresc cât mai repede să terminăm cu această perioadă începută în noiembrie, să finalizăm luna mai cu succes și să ajung din nou, să am senzația că România, cel puțin impresia aparentă, că România este condusă și este reprezentată la nivel de vârf”, spune el.
Ce ar putea face, chiar de mâine, un Guvern care își propune cu adevărat să readucă România în liga marilor jucători digitali? Dacă am avea un plan național, care ar fi primele 3 priorități?
„Întrebarea este foarte bună. România mai poate deveni o Eleveție digitală în regiune dacă facem pașii acum. România are potențial, însă îi lipsește o decizie. Vrem să fim jucători sau spectatori în acest domeniu digital? În speță în materie de centre mari de date, de fabrici de inteligență artificială.
Acele trei măsuri la care faceți referire sunt destul de simple. Este nevoie de un plan național pentru suveranitatea digitală. Atenție! În ultimii 20 de ani, prioritatea a fost pe suveranitatea teritorială. Probabil încă mai este, mai avem încă războaie la graniță, dar noul concept și noul risc de siguranță națională se referă la suveranitatea digitală.
Apoi, pe lângă acest plan național pentru suveranitate digitală, e nevoie de un ghișeu unic pentru investitorii care vor să-și pună banii în investiții de genul inteligență artificială. Și probabil, în al treilea rând, ar fi nevoie de acel proiect fanion, public-privat, să zicem, prin care să se arate că se poate.
Acum, sincer, e timpul să ne decidem. Jucăm într-o ligă mare sau recunoaștem că am ieșit din această competiție? Cred că ne bazăm prea mult pe norocul geografic și poate ar trebui să începem să construim intenționat și strategic în materie de IT.
Vă amintiți că eu și anul trecut și acum doi ani începeam să am anumite rețineri în legătură cu strategia IT pe care România a început să o adopte. Pe de altă parte, mereu am lăudat clasa politică. Începând cu guvernul Adrian Năstase și terminând cu actualul guvern, guvernele și partidele politice în mod constant au susținut industria IT.
Însă, de un an, un an jumate, s-a încercat aplicarea acelui principiu de echitate fiscală, s-a și implementat, acum suntem cu toți egali, dar în locul lui nu s-a pus nimic. Adică eu, sincer, nu sunt o persoană tehnică, dar totuși cred că am o privire de ansamblu și pe termen lung și dacă mă întrebați, eu nu știu ce urmează în domeniul IT în România, care sunt marile investiții care urmează și care este strategia”, adaugă el.
Investițiile mari în AI, mai exact miliarde de euro pentru o fabrică, sau sute de milioane în centre de date, ocolesc România. De ce nu suntem pe radarul acestor proiecte strategice? Cine ar trebui să formeze un „task force” de lobby național?
„În materie de suveranitate tehnologică, eu cred că principala instituție care ar trebui să fie responsabilă ar trebui să fie Guvernul României prin cancelaria primului ministru. Și dacă mă întrebați care ar fi primii pași, ar trebui ca prin Ministerul Digitalizării să fie creată o divizie dedicată digitalizării centrelor de date, inteligenței artificiale și care va trebui să colaboreze cu Ministerul Economiei și cu Ministerul Energiei.
La ora actuală, eu cred că avem o imagine publică destul de slabă și nu cred că suntem percepuți ca o țară pregătită pentru inteligență artificială. Și atenție! Datele sunt noul aur în epoca modernă, iar centrele de date și fabricile de inteligență artificială sunt noile mine de aur”, conchide el.