- Piața românească de jocuri video se stabilizează la peste 6.000 de profesioniști, cu calitate în creștere a proiectelor.
- România rămâne competitivă în Europa, iar studioul Funcom București crește și înregistrează cifră de afaceri în creștere.
- Funcom se axează pe testare, artă și programare și contribuie la jocul Dune: Awakening și formează noi talente prin internshipuri.
Piața dezvoltării jocurilor video din România se stabilizează, cu puțin peste 6.000 de profesioniști activi, după o perioadă de fluctuații în domeniul forței de muncă, conform ZF.
Deși numărul angajaților scade ușor față de anul trecut, numărul studiourilor rămâne constant, iar calitatea proiectelor locale crește, semn al maturizării industriei. Studiourile mari multinaționale se concentrează pe jocuri pentru PC și console, în timp ce majoritatea firmelor românești dezvoltă jocuri indie pentru mobil și PC. După o competiție intensă pentru talente în pandemie, piața muncii se echilibrează.
Ce spune Ionuţ Codreanu, head of studio, Funcom România?
„Piaţa a rămas constantă ca număr de studiouri de dezvoltare, ceea ce este îmbucurător, însă este într-o mică scădere faţă de anul trecut ca număr de anjagaţi, angajând un pic peste 6.000 de profesionişti în prezent. Exceptând companiile multinaţionale care angajează sute de oameni şi operează în zona de PC şi console, majoritatea firmelor din România se orientează în principal către jocuri mobile şi PC în zona indie. În ultimii ani am observat şi o creştere a calităţii proiectelor dezvoltate de firmele în totalitate româneşti, semn că industria locală se maturizează pe ariile creative şi de produs.
După problemele cu disponibilizările din ultimii 2 ani din domeniul IT şi din gaming, cererea şi oferta pe piaţa de muncă sunt acum echilibrate. Avantajele competitive ale României ca locaţie pentru un studio de gaming includ o forţă de muncă ofertantă, cu peste 6.000 de profesionişti, a doua din Europa ca dimensiune. În trecut aveam ca avantaj competitiv şi costurile mai mici comparativ cu Europa de Vest, însă diferenţa de cost s-a micşorat rapid în ultimii ani, astfel încât acum nu mai constituie un factor definitoriu în alegerea României ca locaţie“, spune el.