- Guvernul adoptă Pachetul 2 de măsuri fiscale, împărțit în 6 proiecte.
- Capitalul social minim scade la 500 lei pentru SRL-uri sub 400.000 lei C.A.
- SRL-urile cu C.A. peste 400.000 lei depun capital social de 5.000 lei.
Guvernul revizuiește Pachetul 2 de măsuri de austeritate, pe care îl împarte în 6 proiecte distincte: fiscalitate, companii de stat, autorități de reglementare, sănătate, pensii speciale și administrație locală.
Printre modificările cheie sunt capitalul social minim pentru SRL-uri, care rămâne accesibil la 500 lei și 5.000 lei, iar pragul de 90.000 lei este eliminat, care ar fi afectat 20.000 de firme și ar fi avut un impact de 1,65 miliarde lei.
Guvernul mai introduce un nou sistem de impozitare a locuințelor până în 2026, schimbă baza de calcul a CASS pentru independenți și pregătește un impozit auto diferențiat după gradul de poluare.
Ce spune Ovidiu Folcuț, profesor universitar, Universitatea Româno-Americană?
„Aș spune că, pe de o parte, unele dintre aceste creșteri de impozite erau așteptate, indiferent că eram sau nu în situația complicată de astăzi. Chiar dacă, fără îndoială, nimeni nu își dorește să îi crească impozitele și, desigur, nu ne place că se măresc impozitele pe mașini sau pe case, trebuie să recunoaștem că nivelul lor, atât pe autoturisme, cât și pe clădiri, era destul de redus. Ele rămăseseră în urmă raportat la rata inflației, unde ar fi fost normal să fie actualizate. Deci, pe de o parte, acesta este un argument obiectiv.
Pe de altă parte, cred că este o formă prin care guvernul, nemaiputând să transfere bani de la bugetul central către autoritățile locale, creează oportunități pentru ca bugetele locale să colecteze mai multe venituri, sperăm cu scopul de a finanța investițiile și dezvoltarea comunităților.
În ceea ce privește impozitul pe autoturisme, aș introduce o notă suplimentară. Chiar dacă în lumea de astăzi nu mai agreăm această abordare, în pedagogia veche se spunea că educația se face și cu biciul, și cu zăhărelul. După ce s-a terminat „zăhărelul” de la programul Rabla și nu s-au mai putut acorda fonduri substanțiale pentru firme, autorități locale sau persoane fizice ca să-și schimbe mașinile, acum s-a venit cu un impozit suplimentar, în special pe autoturismele vechi. Acest lucru nu s-a întâmplat doar în România, ci și în alte țări, precum Grecia, după principiul „poluatorul plătește”. Astfel, se pune o presiune suplimentară pe proprietarii de mașini vechi să le vândă, să le caseze și să contribuie la înnoirea parcului auto.
Din perspectiva sumelor la buget, Ministerul Finanțelor estimează că impozitele pe clădiri și terenuri vor aduce în următorii trei ani aproximativ 3,7–3,9 miliarde de lei, o sumă importantă. În ceea ce privește baza de calcul pentru CASS la activități independente, veniturile suplimentare nu sunt mari, fiind de circa 270–290 milioane lei. Este adevărat că plafonul anual a fost mărit de la 60 la 72 de salarii minime brute. Cred că aici este mai degrabă o încercare de a menține un echilibru între tendința unora de a muta anumite activități plătite ca salarii spre zona de activități independente și nevoia de a păstra acest regim fiscal pentru activitățile care sunt cu adevărat independente. Din acest motiv, nu cred că se vor aduce sume foarte mari la buget din această sursă, ci mai degrabă din impozitele pe clădiri, terenuri și autoturisme.
Profitând de faptul că l-am prins pe domnul profesor Nechita atunci când am intrat în emisiune, subscriu la ceea ce a spus: era o măsură greu de înțeles și care, fără îndoială, ar fi enervat multă lume. Doar modificările de capital social la Registrul Comerțului ar fi însemnat o presiune de timp și costuri pentru zeci de mii de firme, fără nicio logică.
Acum, reglementarea s-a modificat: firmele cu cifră de afaceri sub 400.000 de lei rămân cu un capital social simbolic de 500 de lei, iar cele cu venituri peste acest prag trec la 5.000 de lei. Per ansamblu, este o măsură mai bine primită de mediul de afaceri. Mai mult, majorarea capitalului social are termen de aplicare până la finalul lui 2027. Personal, nu am înțeles de ce s-a dorit ca nivelul capitalului social să fie raportat la salariul mediu net – poate doar ca ancoră, pentru că altfel nu există o legătură reală între un salariu de circa 1.000 de euro și capitalul social al unei firme. Nici nu cred că un capital social de 5.000 sau 8.000 de lei ar reprezenta o garanție reală că, în caz de faliment sau insolvență, statul și-ar putea recupera datoriile.
Deci nu cred că acolo era problema și, repet, per ansamblu e o măsură care nu ajută semnificativ, dar măcar nu mai încurcă mediul de afaceri. În plus, dacă anumiți salariați vor fi disponibilizați, o alternativă pentru a rămâne activi este să-și deschidă mici firme, ceea ce le-ar permite să nu pună presiune suplimentară pe sistemul de ajutoare de șomaj”, spune el.