- BCR majorează prognoza inflației pentru finalul anului 2026 de la 6,4% la 7%, iar Ovidiu Folcuț avertizează că scumpirea carburanților, costurile energiei și deprecierea leului pot menține presiunea asupra prețurilor.
- Scăderea puterii de cumpărare determină populația să reducă cheltuielile, iar economistul consideră că limitarea consumului finanțat prin datorii poate corecta dezechilibrele financiare. Pentru creditele ipotecare, perspectivele dobânzilor pe termen lung contează mai mult decât fluctuațiile temporare.
- Predictibilitatea fiscală reprezintă o prioritate pentru antreprenori, chiar și în condițiile unor dobânzi ridicate. Folcuț susține că regulile economice stabile și măsurile coerente ale autorităților sunt esențiale pentru investiții, într-un context global marcat de incertitudine.
„E mult mai necesară predictibilitatea”, afirmă Ovidiu Folcuț, profesor universitar de economie, în contextul în care BCR majorează prognoza inflației pentru finalul anului 2026 de la 6,4% la 7%. Economistul avertizează că scumpirea carburanților, creșterea costurilor energiei și instabilitatea cursului valutar pot alimenta noi majorări de prețuri. În același timp, Folcuț consideră că stabilitatea fiscală și perspectivele economice pe termen lung sunt mai importante pentru antreprenori decât o reducere temporară a dobânzilor.
Folcuț vede energia și carburanții în centrul scumpirilor
Inflația anuală ajunge la 6,6% în septembrie 2026, de la 6,2% în august, potrivit datelor INS. În acest context, BCR își revizuiește prognoza pentru finalul anului la 7%, peste estimarea anterioară de 6,4%.
Ovidiu Folcuț consideră că prețurile carburanților și ale energiei reprezintă principalele surse de presiune asupra bugetelor populației.
„Carburanții în primul rând, pentru că e cea mai volatilă piață și nu doar în România”, afirmă economistul.
În opinia sa, creșterea prețurilor la energie nu reprezintă o problemă exclusiv românească. Tendințe similare sunt observate în economiile din regiune, precum Ungaria, Polonia și Cehia, dar și în Statele Unite.
Folcuț atrage atenția că scumpirea petrolului poate menține presiunile inflaționiste, iar evoluția piețelor internaționale este dificil de controlat prin măsuri economice interne.
În septembrie, produsele nealimentare se scumpesc cu 1,19% față de august, serviciile cu 0,7%, iar alimentele cu 0,17%.
Costurile suplimentare ale energiei și carburanților pot fi transferate treptat în prețurile finale, ceea ce poate afecta puterea de cumpărare a populației.
Stabilitatea cursului valutar poate limita inflația
Pe lângă evoluția prețurilor internaționale, Ovidiu Folcuț consideră că stabilitatea leului reprezintă un factor important pentru limitarea scumpirilor.
Deprecierea monedei naționale poate crește costurile produselor importate și poate amplifica presiunile asupra prețurilor din economie.
Economistul susține că autoritățile trebuie să urmărească menținerea unui curs de schimb cât mai stabil, în special într-un context internațional caracterizat de incertitudine.
El speră că o eventuală stabilizare a situației politice poate contribui la reducerea presiunilor valutare.
„Presiunile pe cursul de schimb vor scădea”, spune Folcuț, referindu-se la un scenariu în care instalarea unui guvern stabil îmbunătățește încrederea în economie.
Totuși, evoluția cursului depinde și de factori externi, precum dobânzile internaționale, fluxurile de capital și percepția investitorilor asupra riscurilor economice.
În această perspectivă, stabilitatea monetară este văzută drept o condiție importantă pentru reducerea presiunilor asupra prețurilor.
Folcuț consideră că scăderea consumului poate corecta excesele
Inflația ridicată reduce puterea de cumpărare și determină populația să își ajusteze cheltuielile.
Ovidiu Folcuț admite că această evoluție provoacă dificultăți pentru consumatori, însă consideră că o parte a reducerii consumului poate reprezenta și o ajustare necesară a comportamentului financiar.
Economistul susține că anumite gospodării au cheltuit în trecut peste posibilitățile financiare, iar menținerea unui nivel ridicat al consumului prin împrumuturi poate genera vulnerabilități.
„Nu cred că e foarte sănătos să tot consumi pe datorie la nesfârșit”, afirmă Folcuț.
În opinia sa, reducerea consumului finanțat prin datorii poate contribui la restabilirea unui echilibru între venituri și cheltuieli.
Totuși, această ajustare are și consecințe economice. Cererea mai slabă poate afecta veniturile companiilor, în special în sectoarele dependente de cheltuielile discreționare ale populației.
BCR estimează că inflația poate coborî la 3,8% până în decembrie 2027, pe fondul unei cereri interne mai reduse și al unei posibile ieftiniri a petrolului.
Această evoluție ar reprezenta o încetinire a ritmului scumpirilor, nu o revenire generală a prețurilor la nivelurile anterioare.
Dobânzile ridicate schimbă calculele pentru credite
BCR estimează că BNR menține dobânda-cheie la 6,5% cel puțin până în mai 2027, ceea ce limitează perspectivele unei reduceri rapide a costurilor de finanțare.
Pentru persoanele care intenționează să contracteze credite ipotecare, Ovidiu Folcuț consideră că deciziile nu trebuie fundamentate exclusiv pe nivelul actual al dobânzilor.
„Lucrurile se pot schimba extrem de mult în câteva zeci de ani”, explică economistul.
El atrage atenția că împrumuturile pentru locuințe se întind frecvent pe perioade de 10, 20 sau 30 de ani, iar condițiile economice și monetare pot evolua semnificativ pe parcursul acestora.
În consecință, perspectivele ratelor dobânzilor trebuie analizate atât la nivel național, cât și internațional.
Folcuț consideră că perioada dobânzilor extrem de reduse sau negative nu mai reprezintă un reper realist pentru evaluarea costurilor viitoare.
Deciziile de creditare sunt astfel influențate de perspectivele pe termen lung, nu doar de variațiile temporare ale dobânzii de politică monetară.
Antreprenorii au nevoie de predictibilitate fiscală
Pentru mediul de afaceri, Ovidiu Folcuț consideră că stabilitatea regulilor economice este mai importantă decât o dobândă redusă pe termen scurt.
Investițiile presupun planificare, evaluarea costurilor și estimarea veniturilor viitoare, iar schimbările frecvente ale politicilor fiscale pot afecta aceste calcule.
„Pentru antreprenori e mult mai necesară predictibilitatea decât o dobândă redusă”, afirmă profesorul universitar.
În opinia sa, un mediu fiscal și bugetar stabil permite companiilor să își pregătească investițiile și să anticipeze mai bine evoluția cheltuielilor.
Folcuț susține că un guvern stabil ar trebui să adopte un ansamblu coerent de măsuri care să susțină creșterea economică pe termen lung.
Economistul atrage atenția și asupra riscurilor externe. Acesta invocă avertismentele Băncii Mondiale privind presiunile generate de scumpirea energiei și dificultățile de rambursare a datoriilor în economiile emergente.
În interpretarea sa, aceste evoluții arată că riscurile financiare globale rămân importante, iar România trebuie să țină cont de contextul internațional în formularea politicilor economice.
Pentru antreprenori, mesajul lui Folcuț este că investițiile au nevoie în primul rând de reguli stabile și de perspective economice clare. Reducerea dobânzilor poate reprezenta un avantaj, dar nu poate compensa integral incertitudinea fiscală și economică.