- ZF: După 9 luni, veniturile cresc cu 11% an/an.
- ZF: După 9 luni, cheltuielile cresc cu 10,9% an/an.
- Deficitul bugetar, ca pondere în PIB, este de 4,5%.
Guvernul nu găseşte robinetul cu care să închidă deficitul bugetar. După 9 luni din an, veniturile cresc cu 11% de la an la an, iar cheltuielile cu 10,9% în aceeași perioadă de timp, arată datele preliminare ale situației finanțelor statului văzute de Ziarul Financiar.
Adică veniturile sunt peste cheltuieli, dar creșterea este infimă față de ținta de reducere a deficitului bugetar ce va fi de cel puțin 8% din PIB în acest an.
Ce spune Ovidiu Folcuț, profesor universitar?
„Foarte pe scurt, aș spune așa: pe de o parte, după cum știm, măsurile care se adoptă în acest an, din motive legate de alegeri, se adoptă foarte târziu. Ele intră în vigoare abia în august-septembrie și probabil abia pe la final de octombrie vom vedea dacă impactul lor este cel așteptat de guvernanți sau nu. Pe de altă parte, mărirea de pensii de anul trecut se raportează acum statistic pentru toate cele 12 luni, deși anul trecut s-a aplicat doar patru luni.
Prin urmare, acum avem o cheltuială suplimentară în primele opt luni. În plus, mai există și excepții de creșteri salariale în sectorul public, deși teoretic salariile trebuiau înghețate la finele lui 2024. În realitate, creșterea este de circa 8%, adică aproximativ șapte miliarde de lei, ceea ce înseamnă un miliard pe lună. Ca să închei metaforic, problema nu este că nu găsim robinetul care trebuie închis, ci că discutăm prea mult despre cum să îl închidem sau să îl reparăm.
Personal, cred că cea mai bună veste este că decizia agenției de rating este cea așteptată: se menține ratingul. Sigur, nu este unul de prim rang, dar este o veste foarte bună, nu pentru că am fi câștigat mult, ci pentru că am fi putut pierde foarte mult dacă decizia era negativă. După cum reiese din mesajul Moody’s, de această dată, spre deosebire de Fitch, se punctează mult mai clar riscurile. În primul rând, rămâne incertitudinea legată de capacitatea coaliției de a rămâne unită și de a susține măsurile asumate, în contextul riscului unei eventuale crize politice.
În al doilea rând, există acel echilibru foarte fin: nu poți adopta măsuri fiscale extrem de dure, pentru că frânezi economia și riști să pierzi creșterea economică, chiar și la un nivel mic, sub 1%. În al treilea rând, Moody’s reamintește istoricul României în ceea ce privește managementul fiscal: am promis măsuri în trecut și nu ne-am ținut de ele. Asta contează, pentru că atunci când cineva te împrumută, se uită la istoricul tău. De aceea, decizia actuală este bună: ne ține, măcar, pe linia de plutire”, spune el.