- Deficitul României urcă la 9,2% din PIB în T2 2026
- Finanțele și Eurostat raportează o diferență de 35 mld. lei
- Economia scade cu 2%, iar inflația ajunge la 6,5%
România are cel mai mare deficit bugetar din UE, în ciuda majorării taxelor. Diferența dintre raportările Finanțelor și Eurostat ajunge la 35 de miliarde de lei
România continuă să acumuleze deficite bugetare, deși statul majorează taxele pentru a-și crește veniturile. Datele Eurostat arată că deficitul bugetar ajunge la 9,2% din PIB în trimestrul al doilea din 2026, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. În același timp, diferența dintre deficitul raportat de Ministerul Finanțelor și cel calculat potrivit metodologiei europene ridică întrebări despre dimensiunea obligațiilor financiare ale statului.
România înregistrează cel mai mare deficit bugetar din UE
România încheie anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,8% din PIB, cel mai ridicat din Uniunea Europeană, potrivit datelor Eurostat prezentate în material.
Situația se deteriorează în 2026. Deficitul bugetar ajustat sezonier crește de la 5,5% din PIB în primul trimestru la 9,2% în trimestrul al doilea, un avans de 3,7 puncte procentuale.
Prin comparație, media deficitului în Uniunea Europeană este de 3,5% din PIB, iar în zona euro ajunge la 3,3%. România înregistrează astfel un nivel de peste două ori și jumătate mai mare decât media europeană.
Finanțele și Eurostat raportează deficite diferite
Ministerul Finanțelor raportează pentru primele șase luni din 2026 un deficit de aproximativ 41 de miliarde de lei, echivalentul a 2% din PIB.
În schimb, datele prezentate potrivit metodologiei europene ESA indică un deficit de aproximativ 75-76 de miliarde de lei, respectiv 3,7-3,8% din PIB.
Diferența ajunge la aproape 35 de miliarde de lei și rezultă din metodologiile distincte de calcul. Deficitul cash reflectă încasările și plățile efective, în timp ce metodologia ESA ia în considerare și obligațiile economice înregistrate, chiar dacă plata acestora are loc ulterior.
Prin urmare, diferența dintre cele două raportări nu reprezintă automat bani ascunși, ci arată că indicatorii surprind aspecte diferite ale finanțelor publice.
Deficitul bugetar depășește ținta anuală de 6%
Nivelul de 9,2% din PIB, raportat pentru trimestrul al doilea din 2026, pune în evidență presiunea asupra finanțelor publice, în condițiile în care ținta anuală de deficit este de 6% din PIB.
Totuși, indicatorul trimestrial ajustat sezonier nu se compară direct cu ținta anuală, deoarece măsoară deficitul aferent unui trimestru, nu rezultatul cumulat al întregului an.
Evoluția indică însă dificultățile României în reducerea dezechilibrului dintre veniturile și cheltuielile statului.
Economia României scade, în timp ce UE crește
Problemele bugetare apar într-un context economic dificil. Produsul Intern Brut al României scade cu 2% în trimestrul al doilea din 2026, față de aceeași perioadă a anului precedent, potrivit datelor prezentate.
În același interval, economia Uniunii Europene crește cu 1,4%.
Diferența arată că România se confruntă simultan cu un deficit bugetar ridicat și cu o contracție economică, ceea ce limitează spațiul de manevră al autorităților pentru ajustări fiscale.
Inflația și scăderea consumului pun presiune pe economie
România înregistrează în septembrie 2026 o inflație armonizată de 6,5%, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, față de media europeană de 3,8%.
În același timp, volumul vânzărilor cu amănuntul scade cu 5,7% în iulie 2026, comparativ cu aceeași lună din anul precedent.
Combinația dintre inflația ridicată și reducerea consumului afectează puterea de cumpărare și perspectivele companiilor. Pentru tine, efectele se reflectă în prețurile produselor, în costurile de trai și în oportunitățile economice.
Octavian Bădescu avertizează că situația bugetară este mai gravă decât pare
Economistul și antreprenorul Octavian Bădescu atrage atenția că deficitul bugetar trebuie analizat și în raport cu veniturile efective ale statului, nu doar ca procent din PIB.
În opinia sa, un deficit de 9,2% din PIB reprezintă peste 30% din veniturile bugetare, ceea ce evidențiază amploarea dezechilibrului financiar.
Bădescu critică și diferențele dintre raportarea pe cash și cea bazată pe angajamente, deoarece obligațiile asumate de stat nu dispar dacă plățile sunt amânate.
Economistul consideră că ajustările bugetare sunt insuficiente și că lipsa disciplinei fiscale transferă costurile dezechilibrelor asupra contribuabililor.