- S&P menține România la BBB-, ultima treaptă din categoria investment grade, dar perspectiva rămâne negativă, iar agenția condiționează stabilitatea ratingului de continuarea consolidării fiscale și de existența unui cadru bugetar credibil pentru 2027-2028.
- Octavian Bădescu spune că ajustarea fiscală se traduce în practică prin taxe mai mari și avertizează că o parte tot mai mare din veniturile statului este absorbită de dobânzi, în timp ce datoria continuă să crească.
- Economistul susține că problema nu ține doar de nivelul cheltuielilor, ci și de lipsa unor stimulente pentru managementul politic să le reducă, iar costul deficitelor este suportat în final de populație și companii
România evită retrogradarea, dar presiunea fiscală rămâne. S&P a confirmat vineri seara ratingul suveran la BBB-/A-3, ultima treaptă din categoria investment grade, și păstrează perspectiva negativă. Agenția pornește de la ipoteza că România formează un guvern care prezintă un cadru bugetar credibil pentru 2027-2028.
S&P estimează o contracție economică de 0,5% în 2026 și vede deficitul bugetar la 6,25% din PIB, după 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024. Pentru 2027, deficitul este estimat la 5,8%, iar pentru 2028 la 5%.
Octavian Bădescu, economist, manager și antreprenor, interpretează însă menținerea ratingului cu mai multă prudență. În opinia sa, îmbunătățirea indicatorilor statului poate veni simultan cu o presiune mai mare asupra contribuabililor.
S&P păstrează România în investment grade
Ratingul este menținut la BBB-, dar perspectiva negativă arată că riscurile nu dispar. S&P spune că implementarea consolidării fiscale, deficitele externe și sensibilitatea României la schimbările de încredere ale investitorilor rămân vulnerabilități importante.
Bădescu spune că verdictul trebuie privit mai ales prin prisma cifrelor economice. El consideră că evoluția finanțelor publice trebuie analizată separat de simplul fapt că România evită pentru moment categoria junk.
„Cifrele continuă să arate o depreciere.” spune economistul.
Dobânzile absorb tot mai multe resurse
Datoria publică rămâne pe o traiectorie ascendentă. S&P vede costurile cu dobânzile, ajungând la aproximativ 2,9% din PIB în 2026 și pot urca la 3,4% din PIB până în 2028.
O parte tot mai mare din veniturile publice este absorbită de serviciul datoriei. Potrivit datelor prezentate în transcript, ponderea dobânzilor în veniturile statului crește de la aproximativ 7% în 2024 spre aproape 10% la finalul perioadei de prognoză.
Pentru economie, efectul este direct: resursele folosite pentru plata dobânzilor nu mai pot fi direcționate în aceeași măsură către infrastructură, sănătate, educație sau alte investiții publice.
Consolidarea fiscală pune presiune pe contribuabili
Bădescu critică modul în care este prezentată ajustarea fiscală și consideră că reducerea deficitului este obținută într-o măsură importantă prin creșterea poverii fiscale.
„Dar sub aceste cuvinte frumoase de tip consolidare fiscală, se ascund de fapt măriri de taxe.” spune acesta.
S&P confirmă că ajustarea din 2025-2026 este susținută inclusiv de majorări ale TVA și accizelor, înghețări ale salariilor și pensiilor și modificări ale impozitării companiilor. Agenția estimează că economia se contractă cu 0,5% în 2026, pe fondul consolidării fiscale și al inflației ridicate.
Pentru Bădescu, problema este că indicatorii fiscali ai statului pot arăta mai bine în timp ce situația financiară a gospodăriilor și companiilor se deteriorează.
„Cetățenii României trebuie să se aștepte la continuarea acestui proces […] de creșterea taxelor.” spune economistul.
Cheltuielile publice rămân greu de redus
Bădescu mută discuția de la nivelul taxelor către structura cheltuielilor. El arată că salariile, pensiile și dobânzile reprezintă componente rigide ale bugetului, ceea ce face dificilă o reducere rapidă a cheltuielilor.
În același timp, ajustarea este limitată de modul în care funcționează administrația publică. Bădescu susține că politicienii care administrează bugetul nu au stimulente directe pentru a reduce cheltuielile instituțiilor pe care le conduc.
„Deci ei n-au niciun incentiv ca să reducă cheltuielile publice.” spune Bădescu
Cheltuielile sunt astfel greu de ajustat structural atunci când costul politic al reducerilor este suportat imediat, iar beneficiile fiscale apar mai târziu.
Stimulentele politice blochează reforma bugetară
Bădescu propune o schimbare a modului în care este construită responsabilitatea fiscală. În viziunea sa, bugetul statului și interesele administratorilor politici trebuie separate mai clar, astfel încât reducerea cheltuielilor să devină un obiectiv cu consecințe directe pentru managementul public.
„Bugetul țării trebuie să fie separat de bugetul administratorului politic.” spune acesta
El argumentează că simpla repetare a obiectivului de reducere a cheltuielilor nu este suficientă dacă instituțiile nu sunt construite astfel încât cei care administrează bugetul să fie responsabilizați pentru rezultate.
Deficitul rămâne testul următoarei perioade
Pentru S&P, următoarea etapă depinde de continuitatea consolidării fiscale și de existența unui plan credibil pentru 2027-2028. Agenția poate reduce ratingul dacă blocajul politic împiedică ajustarea deficitului sau dacă se deteriorează încrederea investitorilor și cresc costurile de finanțare.
Ratingul poate fi stabilizat dacă deficitele fiscal și extern continuă să scadă, iar economia revine pe creștere.
Pentru Bădescu, problema centrală rămâne însă modul în care este împărțit costul ajustării între stat și contribuabili.
„Deficitele bugetare nu costă nimic pe manager. Îi costă doar pe oameni.” spune economistul.