- ZF: Dobânzile pe 10 ani scad la 7,15%, minimul din 2025.
- În urmă cu o săptămână, nivelul era 7,52%.
- ZF: Investitorii reacționează pozitiv la măsurile fiscale.
Dobânzile la care România se împrumută pe termen lung scad la cel mai redus nivel din acest an: 7,15% pe an pentru titlurile pe 10 ani, față de 7,52% cu doar o săptămână în urmă, arată datele analizate de ZF.
Scăderea reflectă o reacție pozitivă din partea investitorilor după adoptarea măsurilor de consolidare fiscală – creșterea TVA, a accizelor și amânarea investițiilor.
Pachetul are un impact estimat de 1,2 puncte procentuale din PIB în 2025 și 3,8 în 2026. România revine și pe piețele externe, unde reia emisiunile de obligațiuni în euro și dolari, într-un context de presiune bugetară accentuată: datoria publică depășește 200 de miliarde de euro.
Ce spune Oana Stoenescu, vicepreședinte, AAFBR?
„Este primul semn de încredere pe care îl vedem după criza prin care tocmai am trecut. Practic, programul de măsuri fiscale este bine primit pe piețele externe și asta este concluzia pe care trebuie să o tragem în acest moment, din această mișcare. Sigur că ne-am dorit să vedem mult mai multă animație, dar indicatorii noștri economici din acest moment nu ne permit foarte mult optimism. Spuneam că tocmai am trecut o criză, iar aceasta a fost în mai, o criză politică în care toți am asistat la o creștere a cursului valutar. De asemenea, am văzut că BNR a trebuit să scoată din rezerva națională aproape 10% pentru a asigura lichiditatea, iar acest lucru ne-a dus la o stabilitate și a oferit guvernului posibilitatea de a implementa măsurile fiscale.
Acum, discutând despre aceste măsuri fiscale și mai ales despre sursele de finanțare ale bugetului, trebuie să ne gândim că acestea vin din trei surse: venituri, veniturile pe care urmează să le vedem încet-încet că apar în bugetul țării, granturi, respectiv fondurile europene, dar și împrumuturi. Și aici ne referim, pe de o parte, la instituțiile financiare internaționale, pe de altă parte, la împrumuturile interne de la bănci sau populație, precum și prin emiterea obligațiunilor de stat. Vedem un prim semnal în zona obligațiunilor prin această reducere de dobândă. Am văzut zilele trecute un al doilea semnal venit din piața internă, prin faptul că ROBOR a început să scadă ușor, practic de două zile ROBOR la șase luni se află sub 7%, prag psihologic.
Și este sigur că așteptăm și pasul instituțiilor financiare internaționale, prin faptul că ne vor reevaluă în august, unde sperăm să menținem ratingul de țară și acest lucru nu ne va împiedica să continuăm măsurile fiscale. Noi nu vedem un risc imediat în această zonă. Dobânzile nu vor scădea în așa măsură încât să producă astfel de riscuri. Mai degrabă, riscul este legat de neimplementarea măsurilor fiscale, cu atât mai mult cu cât știm că în acest moment există în Parlament o moțiune de cenzură și sperăm să fie trecută cu bine, pentru că termenul este luna august, atunci când ne vor reevaluă instituțiile financiare internaționale. În ceea ce privește indicatorii economici, nu vedem cum ar putea, pe termen scurt și chiar mediu, ROBOR-ul să scadă dramatic astfel încât să creeze riscuri, cu atât mai mult cu cât creșterea economică previzionată până la sfârșitul anului este practic constantă, analiștii spun între 1 și 2%, fără o creștere economică reală.
Inflația se așteaptă a fi mai mare, BNR tocmai a actualizat estimările la 4,6% față de 3,8% cât era în trecut, lucruri care ne conduc cu gândul că nu există loc pentru astfel de relaxări în piața bancară. Totuși, să nu uităm că ROBOR-ul încet, încet a mai scăzut și s-au temperat mișcările actorilor din piață. Deci, premize bune, asta ar fi concluzia. În final, aș vrea să adresez pentru perioada imediat următoare câteva îndrumări, și anume pe trei paliere. Populației i-aș dori să se gândească la cumpătare și să acorde mai multă atenție nevoilor în perioada următoare și nu neapărat dorințelor. Mediului de afaceri le-aș lansa invitația să nu oprească planul de investiții, pentru că acest lucru ne va duce pe termen lung către o eficientizare operațională. Iar aparatului de stat i-aș adresa invitația la reformă, o reformă calitativă prin relocare de resurse, dar și în zona investițională prin absorbția fondurilor europene”, spune ea.