ZF: Piața muncii și-a schimbat centrul de greutate în 2025, după ani dominați de deficit de personal și creșteri salariale rapide.
ZF: Companiile au rescris regulile jocului, iar angajații au devenit mai prudenți și au ales stabilitatea în locul mobilității.
ZF: Creșterile salariale au încetinit, iar ritmul pieței s-a temperat fără să se blocheze complet.
ZF: Restructurările au devenit mai vizibile, pe fondul presiunii de eficiență și al criteriilor economice mai stricte.
ZF: Inflația a erodat puterea de cumpărare, iar câștigul salarial real a intrat pe teritoriu negativ în a doua parte a anului.
ZF: Salariul minim a crescut la 4.050 lei brut de la 1 ianuarie 2025, pe un mecanism mai predictibil legat de inflație și productivitate.
Piața muncii își schimbă ritmul în 2025, iar companiile pun accent pe eficiență. Creșterile salariale încetinesc, iar inflația erodează câștigul real. În același timp, numărul de posturi vacante scade, iar șomajul tinerilor rămâne ridicat, arată datele INS.
Care este schimbarea „tăcută” din 2025 care lovește cel mai tare angajările în 2026: bugetele, prudența candidaților sau criteriile mai stricte ale companiilor? Ce spune Oana Botolan,managing partner, CTeam România, pentru Aleph Business?
” Vorbim despre o creștere lentă a salariilor în România, pentru că nu mai vedem creșteri cu două cifre, cum au fost în 2024 sau 2023. Sigur, salariul minim a crescut, salariul mediu a crescut, dar vorbim de creșteri sub 10%: aproximativ 9% la salariul minim și cam 5% la salariul mediu. În același timp, inflația și scăderea puterii de cumpărare au depășit, cel puțin în a doua jumătate a anului, aceste mișcări salariale, astfel încât, per total, schimbarea și îmbunătățirea nivelului de trai nu sunt pozitive.
La aceste realități se adaugă și instabilitatea, nesiguranța pe care o simt angajații, ceea ce a dus la încetinirea mișcărilor salariale. În același timp, recrutarea de noi angajați a scăzut, iar toate aceste elemente, împreună, duc nu la o înghețare a pieței, ci la o încetinire foarte vizibilă. Din partea angajatorilor, chiar dacă încă se fac angajări, volumele sunt mult mai mici, iar modul în care se fac angajările s-a schimbat: există mult mai multă atenție și o presiune mult mai mare de a angaja candidați care pot livra rezultate și pot fi productivi cât mai repede. În paralel, așa cum ați menționat, există o scădere a nevoii de angajare pentru pozițiile entry-level, pentru pozițiile de juniori. Iar, cum vedem de ani de zile, șomajul în rândul tinerilor este foarte ridicat, cel mai ridicat din Europa; cred că în 2025 am avut și avem un record negativ la acest capitol.
Așadar, este mult mai dificil să găsești un job de junior, este mult mai greu, sunt mult mai puține internshipuri, sunt mult mai puține opțiuni, pentru că nevoia businessului de rezultate imediate este foarte puternică. Iar pentru rezultate imediate ai nevoie de oameni cu experiență, cu abilități și cunoștințele necesare ca să le livreze. De aceea, este mai dificil să intri pe piața muncii când abia ai terminat studiile sau ești la început. Sunt multe elemente care au dus la încetinire, la o schimbare: n-aș spune o schimbare totală de paradigmă, dar aș spune un focus mult mai mare pe calitate, volume mult mai mici și dificultăți mai mari în a găsi un job. Există candidați extraordinari, valoroși, care nu își găsesc ușor un loc de muncă, ceea ce nu se întâmpla în anii trecuți.
Lucrurile sunt diferite. Din păcate, cum spuneam, singurul lucru pe care îl vedem în fundal este că reducerile de personal nu sunt, momentan, extrem de vizibile sau foarte mari ca volum, dar există restructurări în majoritatea businessurilor, mai ales în industrii unde până acum nu vedeam reduceri de personal; dimpotrivă, vedeam o nevoie foarte mare de angajați și dificultăți mari în a găsi oameni în România.”