- Nicușor Dan câștigă alegerile prezidențiale ca independent, învinge candidatul de extremă dreapta, și preia mandatul într-un context politic și economic tensionat.
- Noul președinte trebuie să formeze rapid un guvern capabil să reducă deficitul bugetar, să evite pierderea fondurilor europene și să răspundă presiunilor tot mai mari ale Bruxelles-ului, scrie FT.
- Deși piețele reacționează pozitiv la rezultatul alegerilor, Dan se confruntă cu dificultăți politice majore, inclusiv necesitatea de a colabora cu lideri politici criticați anterior.
Nicușor Dan, noul președinte al României, se confruntă cu provocări politice imediate, comparabile cu repararea unei mașini aflate în mișcare, după cum avertizează aliații și potențialii parteneri de coaliție, scrie FT.
Considerat mult timp un outsider, din cauza lipsei de sprijin din partea partidelor tradiționale, Dan candidează ca independent și obține o victorie surprinzătoare în alegerile prezidențiale, unde îl învinge pe candidatul de extremă dreapta, George Simion.
După anunțarea rezultatelor, Dan le transmite susținătorilor săi că România începe o nouă etapă și că are nevoie de implicarea tuturor: „România începe o nouă etapă şi are nevoie de fiecare dintre voi”.
Care sunt provocările guvernării și presiunile economice?
Prima provocare pentru Dan este să numească un prim-ministru și să formeze un guvern capabil să aplice reforme urgente.
România trebuie să atragă fonduri europene, să evite retrogradarea ratingului de țară la nivel „junk” și să reducă un deficit bugetar care, în 2024, depășește 9,3% din PIB — cel mai ridicat din Uniunea Europeană.
Istoricul Ion M. Ioniță afirmă că situația este critică, cu deficite bugetare și comerciale la cote istorice, iar reformele administrative și economice devin indispensabile într-un climat de supraveghere atentă din partea piețelor financiare.
Care e presiunea Bruxelles-ului?
România se află, din 2020, sub procedura de deficit excesiv, iar Comisia Europeană anunță că, din 4 iunie, va intensifica presiunea asupra autorităților române.
Bruxelles-ul consideră că măsurile bugetare ale guvernului sunt insuficiente, mai ales că România plănuiește o reducere a deficitului de mai puțin de 1% din PIB în acest an.
Potrivit unor oficiali europeni, dacă nu se implementează reduceri clare ale cheltuielilor, Comisia ar putea activa un mecanism care suspendă o parte din fondurile europene.
Care e reacția internațională?
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, îl felicită rapid pe Dan, însă oficialii UE avertizează că spațiul de manevră al noului guvern este tot mai restrâns, din cauza reformelor amânate și a derapajelor fiscale.
Piețele financiare reacționează pozitiv la evitarea unei președinții de extremă dreapta, dar analiștii subliniază dificultățile din agenda noului președinte.
Dan trebuie acum să colaboreze cu politicieni pe care i-a criticat dur în campanie, o provocare majoră pentru stabilitatea și eficiența viitorului executiv.