☰

Ce sectoare pot susține economia României fără banii europeni? Octavian Bădescu, economist și antreprenor: Să nu mai exportăm brut și să luăm produse finite

Motoarele de creștere ale României pot veni din agricultură, energie, construcții și turism, consideră Octavian Bădescu, economist, manager și antreprenor. Dacă ai o afacere sau urmărești oportunitățile de investiții, aceste domenii ar putea beneficia de avantajele economice ale țării. Bădescu avertizează însă că investițiile finanțate din bani publici nu garantează dezvoltarea. Economia trebuie să demonstreze că poate crește și fără sprijinul fondurilor europene.

Motoarele de creștere ale României trebuie să valorifice avantajele competitive

Economia României a crescut cu 2,1% în trimestrul al treilea din 2026 față de trimestrul precedent, potrivit Institutului Național de Statistică.

Avansul vine după un început de an slab. În primele nouă luni, PIB-ul a scăzut cu 0,3% față de aceeași perioadă din 2025, pe seria brută.

Datele sunt prezentate în comunicatul INS din 13 noiembrie 2026, care reproduce documentul oficial al institutului.

O parte a revenirii este atribuită accelerării proiectelor finanțate prin PNRR și evoluției construcțiilor. Contribuțiile exacte ale sectoarelor vor fi clarificate prin datele detaliate ale INS.

Octavian Bădescu consideră că România trebuie să identifice domeniile în care poate produce competitiv.

„Trebuie să se bazeze pe avantajele competitive”, spune economistul, pentru Aleph Business.

În opinia sa, dezvoltarea nu trebuie să depindă exclusiv de finanțările publice. Investițiile trebuie evaluate și prin rezultatele economice pe care le generează.

Agricultura poate aduce mai mulți bani prin produse finite

Agricultura este unul dintre sectoarele în care Octavian Bădescu identifică un avantaj competitiv pentru România.

Economistul atrage atenția că exportul de materii prime limitează valoarea economică obținută din producția agricolă.

„Să nu mai exportăm brut și să luăm produse finite”, afirmă Bădescu.

În loc să vândă doar cereale sau alte materii prime, România ar putea dezvolta mai mult industria de procesare.

Produsele alimentare finite pot genera activitate suplimentară în fabrici, transport, depozitare și distribuție.

Pentru companiile locale, oportunitățile pot apărea în procesare și în dezvoltarea unor produse cu valoare adăugată mai mare.

Bădescu consideră că avantajul agricol trebuie transformat într-unul industrial. Totuși, competitivitatea depinde și de costurile energiei, productivitate și accesul la piețe.

Energia și construcțiile devin motoare de creștere ale României

Energia este al doilea domeniu important identificat de Octavian Bădescu.

„Putem avea avantaje competitive pentru că avem suficiente resurse în sensul ăsta”, spune economistul.

România dispune de resurse energetice care pot susține investițiile și activitatea industrială. Valorificarea lor depinde însă de infrastructură, capacitățile de producție și costurile suportate de companii.

Construcțiile reprezintă o altă direcție de dezvoltare.

Bădescu indică în special infrastructura, unde România are încă nevoi importante de investiții.

Proiectele de transport și modernizare pot sprijini companiile de construcții. În același timp, infrastructura poate reduce costurile logistice pentru alte sectoare economice.

O parte dintre aceste proiecte sunt susținute prin fonduri europene. Problema este dacă investițiile vor genera beneficii economice și după finalizarea finanțărilor.

Economistul avertizează că valoarea investițiilor nu trebuie confundată cu eficiența lor.

„Nu orice investiție e bună”, afirmă Octavian Bădescu.

Turismul și serviciile pot atrage noi investiții

Octavian Bădescu include turismul printre sectoarele care pot contribui la dezvoltarea economiei private.

„România e o țară frumoasă”, spune economistul, când explică potențialul turistic al țării.

În opinia sa, oportunitățile nu se limitează la unitățile de cazare. Ele pot apărea și în serviciile asociate turismului.

Restaurantele, transportul, activitățile recreative și serviciile pentru vizitatori pot beneficia de creșterea cererii turistice.

Pentru antreprenori, dezvoltarea acestor activități depinde de infrastructură, calitatea serviciilor și capacitatea de a atrage clienți.

Bădescu nu prezintă o estimare privind contribuția turismului la PIB în trimestrele următoare. El identifică sectorul drept o direcție cu potențial de dezvoltare.

Motoarele de creștere ale României trebuie să funcționeze și fără subvenții

Octavian Bădescu consideră că principala provocare este capacitatea economiei private de a produce creștere fără sprijin financiar permanent.

„E o problemă dacă acest PIB crește doar subvenționat”, afirmă economistul.

În interpretarea sa, atât fondurile europene, cât și investițiile bugetare reprezintă resurse publice. Ele pot susține activitatea economică, dar nu demonstrează automat competitivitatea companiilor.

„Dacă poate să crească acest PIB și fără subvenții. Și aici sunt niște dubii”, spune Bădescu.

Economistul indică agricultura, procesarea alimentară, energia, construcțiile, infrastructura și turismul drept principale direcții de dezvoltare.

Acestea sunt oportunități identificate de invitat, nu prognoze confirmate privind ritmul de creștere al fiecărui sector.

Pentru economia României, următorul test este transformarea investițiilor actuale în activități productive care pot continua și după finalizarea proiectelor finanțate din PNRR.

Octavian Bădescu a discutat anterior pentru Aleph Business și despre stagnarea economiei și presiunea fiscală asupra mediului privat.

Declarația integrală a lui Octavian Bădescu, economist, manager și antreprenor

Mai jos este redat răspunsul integral al lui Octavian Bădescu la întrebarea adresată de Aleph Business: „Dacă scoatem banii europeni din ecuație, ce motoare de creștere mai are economia privată? Ce sectoare pot susține economia în următoarele trimestre?”

„Aș dori să fac întâi o precizare, pentru că se vorbește mult prea des, în România și în lume, dar mai ales în România, despre PIB, ca despre un fel de indicator suprem. Este o mantră: PIB-ul, PIB-ul, PIB-ul, să crească PIB-ul! Toți ne închinăm la PIB.

Eu contest această abordare. Ce este PIB-ul, prin definiție? Consum plus investiții plus exporturi minus importuri.

Dar ideea este următoarea: ne propunem să creștem consumul. Păi, dacă fabric mașini și intru cu ele în gard a doua zi, apoi le fabric din nou, să vedeți cât o să crească PIB-ul! Și tot așa. Înțelegeți? Fac, distrug, fac, distrug.

Aceasta nu este o măsură relevantă a progresului, pentru că, în acest proces, consum timpul oamenilor care produc acele mașini, consum capital, utilaje și resurse naturale.

Deci creșterea consumului, în sine, nu este un obiectiv. Nici creșterea investițiilor nu este un obiectiv în sine, pentru că investițiile pot fi și neproductive. Nu orice investiție este bună.

Noi vorbim despre investiții la modul generic. Punem un titlu, «investiții», și spunem că este de bine. Nu este neapărat de bine.

Eu aș propune un alt indicator, mult mai important și pentru dumneavoastră, ca individ: evoluția averii nete individuale, exprimată în grame de aur.

Să vedem cum a evoluat averea dumneavoastră individuală, apoi averea celorlalți români. Le adunăm și obținem averea netă a românilor, exprimată în grame de aur.

Vorbesc despre averea netă, adică averea din care scădem datoriile, nu despre averea brută. Dar vorbește cineva despre astfel de indicatori în România? Nimeni. Sau foarte rar, aproape niciodată.

Am ținut să fac această precizare: PIB-ul nu este o Biblie la care trebuie să ne închinăm.

Revenind la întrebarea dumneavoastră, da, este o problemă dacă acest PIB crește doar subvenționat. Pentru că despre asta este vorba în cazul banilor europeni. Fie că provin de la europeni, fie că provin de la români, sunt tot bani publici, inclusiv ai românilor și ai celorlalți europeni.

Problema este dacă economia poate să crească și fără subvenții. Pentru că este o formă de subvenție. Și aici există niște dubii.

A crescut PIB-ul de la un trimestru la altul, în regulă. Dar, per ansamblu, la nivel anual, cred că a scăzut. Minus 1% sau cât a crescut? Zero față de 2025? Cred că este pe acolo. Deci nu a crescut.

Faptul că avem o creștere de la un trimestru la altul este o chestiune conjuncturală și nu merită să ne concentrăm foarte mult asupra ei.

Referitor la motoarele de creștere, orice om și, implicit, o societate în ansamblul ei trebuie să se bazeze pe avantajele competitive.

Unde au românii avantaje competitive? Românii, România — nu este chiar același lucru, dar hai să spunem.

În primul rând, în agricultură, în producția agricolă. Dar ar trebui să nu mai exportăm materii prime și să importăm produse finite.

Deci, teoretic, avem avantaje competitive în agricultură. Avem, tot teoretic, avantaje competitive în energie, pentru că dispunem de suficiente resurse în acest domeniu. Există, așadar, potențial de creștere.

Sigur, putem vorbi și despre construcții, despre infrastructură. România nu este foarte dezvoltată nici la nivelul infrastructurii. Deci există câteva direcții importante.

Serviciile și turismul pot reprezenta alte oportunități. Sunt aproximativ cinci-șase direcții. România este o țară frumoasă, cu potențial turistic.

Așadar, vorbim despre turism și serviciile asociate, agricultură și producția de bunuri finite din materii prime agricole, energie și construcții. Cam acestea ar fi principalele direcții.”

Exit mobile version