- Allianz: Europa Centrală și de Est intră într-o redresare economică
- Allianz: România rămâne sub presiunea inflației și a dezechilibrelor fiscale
- Fundamentele economice indică o perioadă de creștere mai lentă
Europa Centrală și de Est intră într-o redresare economică inegală pe fondul presiunilor inflaționiste. România rămâne, în continuare, sub presiunea inflației și a dezechilibrelor fiscal, arata o analiza Allianz Trade.
Anul 2026 debutează într-un climat geopolitic comparabil, ca nivel de incertitudine, cu cele mai tensionate momente ale ultimului deceniu, de la criza financiară globală și pandemia Covid-19 până la izbucnirea războiului din Ucraina.
Potrivit Allianz Research, Europa Centrală și de Est va înregistra o accelerare ușoară a creșterii economice în 2026, cu perspective mai favorabile în 2027.
Redresarea este susținută în principal de revenirea cererii interne, de creșterea veniturilor reale și de o stabilizare a condițiilor macroeconomice, dar diferențele dintre economii se adâncesc, iar România este una dintre cele mai vulnerabile țări din regiune.
Care sunt riscurile mari pentru economie acum?
Ce spune Mihai Chipirliu, risk director, Allianz Trade, pentru Aleph Business?
El listează trei riscuri: inflația, politicile fiscale și dezechilibrele macroeconomice. Mihai Chipirliu punctează că „inflația este principalul risc” care afectează economia României, chiar dacă regiunea intră pe o pantă descendentă. Mihai Chipirliu arată distincții mari între țări: în Polonia inflația medie este „în jur de trei și ceva”, în Cehia este „doi și ceva”, iar în România inflația medie ajunge „în jurul a 7%” ca medie anuală. El explică faptul că diferențele acestea limitează spațiul de manevră pentru politica fiscală și monetară.
Ce susține creșterea ușoară din 2026 și de ce 2027 arată mai bine?
Mihai Chipirliu spune că motorul este revenirea cererii, creșterea veniturilor reale și stabilizarea condițiilor macroeconomice. El adaugă că investițiile fac diferența în regiune, iar Polonia și Cehia stau mai bine prin investiții mai mari, publice și private, inclusiv în infrastructură. Pentru România, Mihai Chipirliu revine la inflație și spune că presiunea este mai ridicată la alimente, energie și servicii. El leagă convergența de regiune de viteza cu care România reglează deficitul fiscal și inflația, iar în funcție de această reglare, creșterea economică se apropie de potențial și de ritmul din zonă, „2–3% sau chiar mai mult”.
De ce România rămâne una dintre cele mai vulnerabile economii din regiune?
Mihai Chipirliu explică vulnerabilitatea prin combinația de deficit mai mare și inflație mai ridicată, care face România mai expusă la șocuri pe piețele financiare. În acest scenariu, costurile de finanțare urcă, iar disponibilitatea de finanțare scade, comparativ cu o economie cu deficit mai mic și inflație mai scăzută. El compară direct estimările: pentru Polonia, Allianz Trade se așteaptă la o creștere a PIB în 2026 de „peste 3,3%”, în timp ce pentru România estimarea este „abia 1% sau chiar sub 1%”. Pe fonduri europene, Mihai Chipirliu spune că Polonia și Cehia stau mai bine, dar se așteaptă la o absorbție mai bună și în România în acest an. Ca exemplu de sensibilitate la risc politic, el descrie perioada dintre cele două runde de alegeri, când fonduri de investiții ies din țară, iar costurile de împrumut ajung la un maxim, apoi scad după stabilizarea climatului politic. El adaugă o notă pozitivă: bursa românească crește aproape de la lună la lună în ultimele „șase–nouă luni”, iar unele fonduri revin, dar economia rămâne vulnerabilă la șocuri externe.